Cornel Itu

„Eveniment aniversar pentru toți românii care își iubesc țara – 142 de ani de la nașterea lui Alexandru Vaida-Voevod”

Prinși în vâltoarea cotidiană, nu mai găsim răgazul de a ne aminti de cei care au scris istoria acestei țări și mă refer aici la marile figuri ale politicii românești. Cred însă că este un exercițiu necesar. Vreau să rețin atenția, pentru câteva minute, evocând personalitatea și activitatea unui mare om de stat, un transilvănean care a trasat conturul României – Alexandru Vaida-Voevod.

La sfârșitul acestei luni, în 27 februarie, se împlinesc 142 de ani de la nașterea acestui mare patriot, care, cu mândrie o spun, a fost dat României de zona Dejului, zonă din care mă trag și eu și pe care o reprezint astăzi în Parlament.

Alexandru Vaida-Voevod a văzut pentru prima dată lumina zilei în satul Olpret (Bobâlna de azi), din județul Cluj, aflat la o distanță de câțiva kilometri de orașul Dej. Provenit dintr-o veche familie românească, înnobilată, motiv pentru care i s-a adăugat la nume și titlul de Voevod, tânărul Alexandru s-a afirmat încă din anii studenției ca un susținător al mișcării naționale a românilor transilvăneni, urmând exemplul tatălui său, Dionisie Vaida, care a sprijinit material și moral acest crez.

Un moment important în parcursul său politic a avut loc în anul 1893, când a luat parte, la Sibiu, la Conferința Națională a Partidului Național Român, partid de care și-a legat destinul. La Conferința de la Sibiu s-a hotărât elaborarea unui „Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena. „Memorandumul” a fost redactat pentru a susține revendicările românilor din imperiu și a denunța politica de asuprire națională și intoleranța practicată de Guvernul de la Budapesta. Alexandru Vaida-Voevod a asistat la elaborarea proiectului de către Iuliu Coroianu în casa bunicului său, prefectul de Năsăud, Alexandru Bohățiel, un apropiat al lui Avram Iancu. Împăratul Franz Joseph a refuzat să acorde o audiență delegației, iar semnatarii și conducătorii acțiunii au fost trimiși în judecată. Bătălia a fost pierdută, însă nu și războiul!

Crescut în spiritul dreptății și al libertății naționale, Alexandru Vaida-Voevod va continua, de-a lungul carierei sale politice, în special ca deputat în Parlamentul de la Budapesta, să militeze pentru unirea Transilvaniei cu România, consecvența și abilitățile sale politice fiind răsplătite în 1 decembrie 1918, dată care marchează acum Ziua noastră națională.

Cu emoție amintesc că transilvăneanul, clujeanul din Bobâlna, Alexandru Vaida-Voevod, a avut o contribuție deosebit de importantă la înfăptuirea Marii Uniri. Omul politic căruia îi închin acest moment a citit, în Parlamentul din Budapesta, rezoluția Comitetului Executiv al Partidului Național Român, prin care s-a hotărât ca națiunea română din Austro-Ungaria, „liberă de orice înrâurire străină”, să-și aleagă „așezarea ei printre națiunile libere”. Cuvinte care, în acele timpuri, cereau un mare curaj, cuvinte ce puteau costa viața!