Gheorghe Ciobanu

„Execuția bugetară din 2014 și cea din ianuarie 2015 dovedesc sustenabilitatea noului Cod fiscal”

Noua propunere de Cod fiscal lansată în dezbatere publică de Guvernul Ponta s-a bucurat de o susținere masivă din partea agenților economici, dar și a diverșilor analiști financiari, și asta tocmai ca urmare a necesității uriașe de relaxare fiscală pe care o resimte economia românească, împovărată de taxe în timpul guvernării Băsescu–Boc–PDL. Practic, strategia cu care a venit Executivul răspunde tuturor așteptărilor agenților economici din România și garantează faptul că țara noastră ar deveni un magnet de investiții străine.

Singurul contraargument împotriva propunerii de Cod fiscal al Guvernului a ținut de sustenabilitatea sa. Aceiași agenți de influență ai austerității, care propovăduiau cu ani în urmă tăierile de pensii și de salarii ca singură soluție pentru trecerea prin criză, își împrăștie și acum veninul în spațiul public, criticând reducerile de taxe și impozite propuse în interiorul noului pachet legislativ. Ei susțin faptul că propunerea lansată de ministrul Vâlcov și premierul Ponta ar produce o gaură mult prea mare în bugetul de stat și, pe cale de consecință, nu ar fi viabilă.

Lucrurile nu stau însă așa cum le prezintă contestatarii noului Cod fiscal, cel puțin din două motive: pe de o parte, ANAF-ul a început să se miște mult mai bine în ultimul an, încasările fiind foarte bune, iar, pe de altă parte, Executivul a redus mult din risipa cheltuielilor publice, prioritizând investițiile și reducând cheltuielile cu bunurile și serviciile.

Așa se face că, pe cifrele de acum, noul proiect de relaxare fiscală este perfect sustenabil.

Calculul de impact bugetar arată că pentru reducerea TVA la 20%, renunțarea la taxa pe clădiri speciale și reducerea accizelor ar fi nevoie în 2016 de aproximativ 6,8 miliarde de lei. Ei bine, problema pare a fi rezolvată încă din luna ianuarie 2015, când excedentul bugetar s-a situat la 3,95 miliarde de lei. Conform Ministerului Finanțelor Publice, încasările au crescut cu 4,1% față de aceeași lună din 2014, ajungând la un total de 18,3 miliarde de lei, asta în timp ce cheltuielile s-au redus cu 10,7%, ajungându-se la 14,38 miliarde de lei. Două luni precum ianuarie și se poate acoperi întreg deficitul care s-ar crea prin reducerea acestor taxe și impozite, în condițiile în care s-ar oferi un uriaș balon de oxigen economiei și s-ar crea foarte multe locuri de muncă.

De altfel, sustenabilitatea bugetară a noului Cod fiscal este dată și de _track record_ -ul solid al Guvernului Ponta. În 2014, încasările bugetare au crescut cu 6,7%, ajungându-se la un plus de 13,4 miliarde de lei, mult peste eventualul impact net pe care l-ar avea reducerile de taxe și impozite, și asta fără a lua în considerare efectele pozitive pe care această relaxare fiscală le va genera în economie. Bazându-ne pe un plus moderat de încasări în 2015, de aproximativ 8 miliarde de lei, orice se poate spune, dar nu că Guvernul Ponta nu va fi în stare să genereze fondurile necesare sustenabilității noului Cod fiscal și asta cu atât mai mult cu cât există deja exemplul reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, căreia PNL și Traian Băsescu i s-au opus, spunând că nu se poate face.