Adrian Solomon

„Exploatarea gazelor de șist – un pericol pentru mediul României”

România se află în pragul demarării exploatării hidrocarburilor lichide sau gazoase (shale gas – gazele de șist) prin metoda fracturării (fisurării) hidraulice a rocilor de către o firmă americană. Metoda folosită, extrem de controversată la nivel mondial, a fost interzisă în Franța, Bulgaria, Irlanda, Africa de Sud, Canada și suspendată în Marea Britanie, precum și în 18 state din SUA.

Exploatarea hidrocarburilor lichide sau gazoase (shale gas – gazele de șist) prin metoda fracturării hidraulice este o metodă contestată de specialiști din cauza riscului ridicat de poluare asupra mediului cauzat de:

– utilizarea unui fluid compus din apă, nisip, circa 596 substanțe chimice (unele necunoscute, iar altele cunoscute astăzi ca fiind cancerigene) aflate în 900 de produse chimice, aditivi și alte substanțe cu efecte necunoscute, ceea ce va conduce invariabil la poluarea solului, cu implicații majore pentru agricultură, acvacultură și zootehnie;

– creșterea rapidă a gradului de poluare a apelor freatice (pânze acvifere cuprinse între 0 și 50 m);

– poluarea progresivă și iremediabilă a acviferelor de medie și mare adâncime (50 – 250 m);

– utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj din care se va extrage gazul de șist, ceea ce va conduce la scăderea nivelului hidrostatic al tuturor forajelor aflate în exploatare, urmată de secarea acestora;

– scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puțuri de foraj pe kilometru pătrat la care se adaugă rețeaua de conducte pentru transport);

– riscul extrem de ridicat de contaminare a terenurilor agricole;

– poluarea sonoră în arealul în care se vor face exploatările din cauza echipamentelor de foraj și a pompelor de putere foarte mare care vor injecta și extrage fluidul în/din sondă;

– poluarea sonoră și a aerului pe traseul dintre exploatări și punctele logistice de preluare a materialelor și descărcare a gazelor;

– traficul extrem de dificil ținând cont de gabaritul și numărul extrem de mare al utilajelor cu care se va lucra;

– creșterea rapidă a gradului de deteriorare a infrastructurii traversate;

– mobilizarea, alături de gazul extras, a unor substanțe radioactive și a altor substanțe cu efect de seră, care, oricât de sigure ar fi echipamentele de transport și stocare a fluidului extras, vor fi eliberate în atmosferă;

– disconfort seismic ridicat în zonele de exploatare datorat zecilor/sutelor de seisme provocate;

– risc seismic asociat prin creșterea numărului de cutremure, dar și apariția unor cutremure locale;

– incidența crescută a cazurilor de îmbolnăviri, atât pentru oameni cât și pentru animale, în condițiile deteriorării calității apei, aerului și suprafeței solului;