Florin Costin Pâslaru

„Fenomenul drogurilor legale”

În România a înflorit fenomenul drogurilor legale, așa-numitele produse etnobotanice. Profitând de lipsa de reacție a statului, traficanții de droguri au creat o diabolică rețea de distribuție a celebrelor produse. Apariția ordonanței de interzicere a celor 36 de produse și plante cu efect stupefiant a amețit, dar nu a dat o lovitură mortală comerțului, care se reface sub ochii noștri, prin importul unor noi produse care, evident, nu se află pe lista celor interzise.

În România există, după datele furnizate de Centrul Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului (CIADO), circa 500.000 de consumatori de astfel de produse, ceea ce este extrem de grav din două motive: în primul rând, pentru că aceștia se alătură consumatorilor mai vechi de droguri tradiționale, iar în al doilea rând, pentru rapiditatea senzațională cu care aceste droguri au intrat și s-au răspândit în țară, făcând nenumărate victime.

În alte țări, ONG-urile au un rol și o implicare foarte mare în acest domeniu. România ne oferă, și din această perspectivă, o imagine pesimistă. În țara noastră au apărut puține organizații nonguvernamentale care au desfășurat o activitate cu adevărat importantă.

Un ONG care a apărut de vreo patru ani și care desfășura cea mai activă politică de prevenire a consumului de droguri prin intermediul unor programe educative și artistice este CIADO, organizație membră a EURAD. Aceasta anunță opinia publică de faptul că organizația sa își închide activitatea în România, acuzând statul român pentru faptul că în ultimii ani nu a alocat niciun leu pentru politicile de prevenire a consumului de droguri. Pentru România, dispariția acestui foarte cunoscut ONG este un semnal extrem de negativ, care se alătură celor mai vechi.

Sentimentul celor afectați de flagelul drogurilor, al familiilor acestora, este că se stinge lumina peste lupta antidrog, acești oameni fiind lăsați conștient la mâna unor traficanți de droguri.

*

## „Urmările defrișărilor abuzive”

Defrișările abuzive din pădurile României sunt de la an la an tot mai vizibile și astăzi avem aproximativ trei milioane de hectare de teren calamitat, care reprezintă o treime din terenul arabil, nemaiputând fi astfel utilizat în agricultură. Redresarea suprafeței și, implicit, protecția mediului se pot realiza prin plantarea a circa 700.000 de hectare de pădure, care va avea rolul de a proteja solul împotriva inundațiilor și a altor fenomene, dar și rolul de reținere a CO2, principala sursă de poluare.

Alunecările de teren, deșertificarea, precum și agravarea unor fenomene meteorologice sunt rezultatele defrișării masive care a avut loc în ultimii ani în pădurile României.

Au fost defrișate păduri fără a mai fi împădurite. Ca efect al retrocedărilor, au fost defrișate în jur de 70.000–80.000 de hectare, iar tăierile ilegale au dus la rărirea pădurilor pe câteva sute de mii de hectare. Suprafața împădurită din România se situează sub jumătatea mediei din Uniunea Europeană. România trebuie să împădurească circa două milioane de hectare de terenuri pentru a ajunge gradul mediu de împădurire al Uniunii Europene.