Florică Ică Calotă

„Fermierii români scapă de plafonarea subvențiilor”

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European a votat plafonarea voluntară a subvențiilor pentru agricultură, o soluție care apară atât interesele marilor fermieri, cât și pe cele ale fermierilor mici și mijlocii.

Pe 2 aprilie 2019, COMAGRI a decis, prin vot, ca măsura de plafonare la o sumă maximă de 100.000 euro pe exploatație a sprijinului direct, pilonul 1, să nu fie obligatorie în noua politică agricolă comună, PAC, începând cu 2021, așa cum propusese anul trecut Comisia Europeană. Astfel, plafonarea ar putea deveni voluntară, dacă statul membru își asumă redistribuirea a cel puțin 10% din sumele primite de la UE pentru plăți directe către fermele mici.

Unul dintre obiectivele strategice ale politicii agricole comune pentru perioada 2021–2027 este asigurarea unui sprijin de venit echitabil agricultorilor, adică îmbunătățirea distribuirii plăților directe. Plata redistributivă este în prezent voluntară în cadrul PAC 2014–2020 și are ca scop asigurarea unui sprijin de venit mai eficient fermierilor mai mici, prin acordarea unei plăți suplimentare pe hectar pentru primele hectare sub un anumit prag.

România și-a impus punctul de vedere în cadrul Comisiei AGRI. Ministrul Petre Daea și eurodeputații români au criticat consecvent propunerea de plafonare a subvențiilor agricole în următorul exercițiu financiar al UE. Plafonarea subvențiilor ar fi afectat peste 1.800 de ferme și ar fi fost un impediment pentru dezvoltarea agriculturii din țara noastră.

România nu a susținut plafonarea plăților directe, deoarece această restricție ar fi afectat grav fermele mari locale, care ar fi pierdut din competitivitate în raport cu importurile din țările terțe.

De asemenea, s-a aprobat o convergență progresivă a subvențiilor, prin care România este avantajată de creșterea subvenției la unitatea de suprafață.

Astfel, se va lăsa la latitudinea statelor membre modul de acțiune în această privință. Mai mult decât atât, în urma consultărilor cu fermierii români s-a constatat că dorința acestora este ca viitoarea politică agricolă comună să nu impună plafonarea plăților la o anumită sumă. Documentul

a fost transmis Comisiei Europene și comisarului pe agricultură, Phil Hogan.

Agricultura a făcut un salt extraordinar de când România a intrat în Uniunea Europeană. Prin plafonarea plăților directe, fermierii români, aflați în plin proces de consolidare, ar fi fost profund dezavantajați, ceea ce ar putea duce la divizarea fermelor cu productivitate ridicată.

Hotărârea de a se continua sprijinul pe unitatea de suprafață trebuie salutată, fiind o adevărată plasă de siguranță pentru fermierii români. Cu sprijinul fondurilor europene, fermele din România vor putea continua investițiile.

În concluzie, măsura adoptată reprezintă un succes al președinției României la Consiliul Uniunii Europene!