Toader Stroian

„Fermierul român așteaptă decizii de la noi!”

În primul rând, pentru că astăzi este prima zi calendaristică a primăverii și ziua pe care o sărbătorim prin oferirea de flori și mărțișoare, permiteți-mi să adresez cele mai frumoase gânduri tuturor doamnelor și domnișoarelor din România.

Chiar dacă s-au scurs mai bine de douăzeci de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, ferma românească și fermierul român nu s-au dezvoltat așa cum ne-am fi dorit cu toții.

Fermele agricole sunt în continuare destul de puține, raportat la potențialul agricol al României, și în mare parte lipsite de resurse materiale și tehnologice necesare unei agriculturi performante și profitabile. La rândul lor, fermierii români, săraci și vulnerabili, nu au fost niciodată suficient sprijiniți și stimulați, pentru a depăși cu ușurință dificultățile pe care au trebuit să le traverseze de-a lungul anilor.

Și, de parcă nu ar fi fost suficient faptul că nu îi sprijină, statul român nu s-a implicat suficient nici în asigurarea condițiilor concurențiale loiale pe piața produselor agroalimentare, în dezvoltarea rețelelor de desfacere sau în accesul liber pe piață al acestora.

De ani buni de zile, pe piața internă a produselor agroalimentare există o vădită lipsă de concurență loială, ale cărei cauze sunt legate în principal de traficul ilegal de legume, fructe, cereale și alte produse agricole, fie de proveniență comunitară, fie extracomunitară.

Prețurile mici, de _dumping_ comercial, cu care acestea intră pe piața românească, fără să fie înregistrate sau fiscalizate, pun fermierii români în imposibilitatea desfacerii propriilor produse la prețuri mult mai mici decât costurile de producție.

În ciuda adoptării unei ordonanțe de guvern anul trecut, tocmai în sensul înlăturării evaziunii fiscale pentru produsele provenite din import, fenomenul nu a înregistrat reduceri semnificative.

În acest context, nu pot să nu laud acțiunile autorităților române în sensul înlăturării fenomenului corupției din vămile românești, pentru că pierderile aduse statului român nu se produc numai prin traficul de țigarete, ci și de alte produse fără certificate de origine, printre care se află și produsele agroalimentare.

Potențialul agricol al României, comparat de mulți cu cel al Franței sau Poloniei, nu ne permite să ignorăm contribuția pe care acest sector ar putea să o aibă la produsul intern brut, dar și la prosperitatea celor care muncesc în agricultură.

Românii din mediul rural, și nu numai, trebuie să capete încrederea că agricultura este, asemenea oricărei alte activități, o activitate profitabilă, atractivă și durabilă pentru români.

Toate deciziile pe care fermele de subzistență și fermierii români le așteaptă de la noi nu suferă amânare, mai ales că, în actualul context internațional, securitatea alimentară a devenit prioritatea națională a majorității statelor dezvoltate.