Grațiela Leocadia Gavrilescu

„Fiscul risipitor”

Dintre plicurile cu antet pe care le primesc administratorii firmelor, indubitabil, cele mai înspăimântătoare sunt acelea trimise de Ministerul Finanțelor Publice, Agenția de Administrare Fiscală, Administrația Finanțelor Publice a localității de domiciliu.

Debitele restante, amenzile, popririle, sechestrele, blocarea conturilor și toate celelalte „vești” asemănătoare sosesc în căsuța poștală sub aceleași amintite însemne. De destul timp însă, probabil interesat, același tip de plicuri au un conținut cel puțin ciudat: înștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale.

Pe scurt, contribuabilul de bună-credință, care și-a plătit la timp și în cuantumul corect impozitele datorate, este înștiințat de cel care le-a încasat – statul, Ministerul de Finanțe, Agenția etc. –, la rând cu rău-platnicul, că nu are nicio datorie.

O astfel de „corespondență” poate că ar fi avut o logică, dar numai în situația în care fițuica respectivă ar fi putut fi utilizată drept certificat fiscal și ar fi scutit contribuabilul de efortul fizic și cheltuiala de a mai face rost de unicul certificat fiscal recunoscut – luat cu coadă de la ghișeu, timbrat, plătit cu/ori fără taxa de urgență –, strict necesar în anumite situații, de genul licitațiilor, vânzărilor de bunuri din patrimoniul firmei etc.

Din păcate însă, scrisorica pe care – ca ieri – le-o aducea o anumită firmă de curierat, iar azi le-o aduce poștașul, nu produce efecte pozitive decât în conturile celor din filiera emitent-distribuitori, firma care vinde hârtie și plicuri, cea care le tipărește, firma de curierat, Poșta Română – și aceasta pe cale de a se privatiza etc.

Nu pot realiza dimensiunea exactă a risipei, dar mi-o pot imagina. În scurt timp, mă voi adresa și ministrului de finanțe pentru precizări și mai ales pentru a-i solicita să identifice vinovați și soluții urgente pentru stoparea acestei risipe... cu dedicație.