Constantin Mazilu

„Flagelul etnobotanicelor afectează din ce în ce mai mulți adolescenți”

România ocupă locul patru în Uniunea Europeană la consumul de etnobotanice. Cel mai mare consum de halucinogene, de 37%, se înregistrează în Anglia. În Germania se consumă în proporție de 15%, în Olanda – 14% și în România – 7%. Deși substanțele psihoactive nocive sunt interzise, s-a ajuns în situația în care 10 din 100 de elevi, în jurul vârstei de 16 ani, consumă etnobotanice. Altfel spus, traficul cu substanțe etnobotanice într-o Europă fără granițe face ravagii în rândul adolescenților. Traficanții au fost mereu cu un pas înaintea autorităților, introducând pe piață așa-zisele „droguri legale”, adică substanțe noi, care nu se regăsesc pe „lista neagră”. În ultimii ani, în Uniunea Europeană a fost detectată, în medie, o substanță psihoactivă nouă în fiecare săptămână și se așteaptă ca numărul acestora să crească.

Parlamentul Uniunii a votat reguli noi, care permit retragerea rapidă de pe piață a substanțelor psihoactive dăunătoare. Și, cu toate măsurile legislative de stopare și precauție, substanțele halucinogene se vând în continuare, traficul mutându-se din „magazinele de vise”, închise de autorități, în mediul online. Din cauza dezvoltării foarte rapide a pieței drogurilor, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că este necesară adaptarea sistemului de combatere a utilizării lor, fără însă a pune în pericol diferitele întrebuințări legitime industriale și comerciale ale acestora. Cu toate acestea, substanțele sunt ușor de procurat, sunt accesibile în apropierea școlilor și în barurile unde merg adolescenții. Denumite de cele mai multe ori drept „droguri legale”, aceste substanțe sunt aduse pe continent sub formă de pulberi, în special din India și China. În Europa, ele sunt transformate în produse finale destinate consumatorilor, o parte a lor fiind vândute, înșelător, ca fiind _ecstasy_ , amfetamină sau cocaină.

În 2013, Comisia Europeană a propus consolidarea capacității Uniunii Europene de a reacționa la problema „drogurilor legale”. Propunerile au venit ca urmare a avertismentelor din partea Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) și a Europol cu privire la amploarea problemei, precum și a unui raport din 2011 în care s-a constatat că este necesară consolidarea mecanismului actual al UE pentru soluționarea problemelor legate de substanțele psihoactive noi. Și totuși, pentru detectarea și interzicerea acestora, acest sistem nu este suficient, pentru că este dificil de ținut pasul cu ritmul tot mai accelerat în care apar noi droguri.

Parlamentul European a aprobat, în 17 aprilie 2014, reguli noi privind retragerea rapidă de pe piața UE a substanțelor halucinogene, precum și creșterea pedepselor pentru încălcarea interzicerii substanțelor cu risc grav, pedeapsa cu închisoarea ajungând și până la 10 ani.

Din mers, comercianții s-au adaptat rapid schimbărilor legislative. Pe de-o parte, au început să importe droguri cu noi compoziții de substanțe care nu se află pe lista făcută de Guvern. Pe de altă parte, traficanții au profitat că autoritățile verifică doar etichetele de pe ambalaje și nu controlează ce conțin plicurile. Astfel, halucinogenele au fost vândute sub formă de îngrășăminte pentru plante sau odorizante. Internetul abundă cu anunțuri de vânzare pentru halucinogene. Mai mult, substanțele psihoactive se bucură