Cornel Mircea Sămărtinean

„Fondurile pentru consolidare antiseismică, decimate de actualul Guvern USL”

Guvernul va reduce la jumătate, în următorii trei ani, cuantumul fondurilor de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor cu risc seismic, asta deși experții au atenționat de multe ori că numeroase imobile sunt în pericol iminent de prăbușire în caz de cutremur. Este și cazul Timișoarei, unde se estimează că aproape 600 de blocuri au un risc mare de prăbușire în caz de cutremur. Pe de altă parte, nici municipalitatea timișoreană nu a excelat cu derularea unor proiecte de acest gen în ultimii ani.

Fondurile prevăzute să fie alocate de la bugetul de stat în următorii trei ani pentru consolidarea clădirilor cu risc de prăbușire în caz de seism sunt cele mai mici din „istoricul recent”. Pentru acest an se estimează că vor fi cheltuite zece milioane lei pentru consolidarea blocurilor cu risc seismic.

Estimarea asumată pentru următorii trei ani relevă însă că alocarea de la bugetul de stat va fi redusă la jumătate, respectiv la 4 milioane de lei în 2014, 4,5 milioane de lei în 2015 și 5 milioane de lei în 2016. Tăierea de fonduri este pregătită în contextul în care în 2011 era anunțat că pentru consolidarea blocurilor vor fi alocate câte 20 de milioane de lei, atât în 2013, cât și în 2014.

Într-un document oficial redactat încă din 2006, experții tehnici au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic al clădirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes național, deoarece un potențial cutremur de tipul celor înregistrate în 1977 sau 1940 ar putea produce pierderi mai mari din cauza deteriorării în timp și majorării numărului de imobile grav afectate de seisme. În acel document se arăta că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate se află aproximativ 3.000 de imobile, dintre care 600 sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în București, în județele aflate sub influența zonei seismice din Vrancea, în Banat și zona Făgărașului.

La aceste prognoze, deloc optimiste, s-a adăugat anul trecut un studiu făcut public de către reprezentanții Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale – asociația societăților de asigurare care vând polițe de asigurare obligatorie a locuințelor. Conform acestuia, un seism similar celui din martie 1977 ar putea duce la dispariția totală a 44.600 de locuințe. Cu o magnitudine de 7,2 pe scara Richter, seismul din 1977 a afectat aproape 750.000 de locuințe la nivelul României, iar daunele au însumat două miliarde de dolari. Este greu de spus ce efect va avea pe plan local această decizie a Guvernului de a diminua fondurile alocate pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat, pentru că Primăria Timișoara, de exemplu, nu a excelat în implementarea sau măcar în inițierea unor proiecte de consolidare de acest tip, argumentul adus de fiecare dată în discuție fiind legat de faptul că mulți dintre proprietari ar fi refractari și nu doresc să se implice într-un astfel de demers.