Liviu Harbuz

„Funcționarii FMI cer României ceea ce Franța sau Italia nu aplică”

Un deficit bugetar de numai 0,9%, față de 4,7% în Franța sau 3% în Italia ar pune în pericol dezvoltarea României și nivelul de trai al românilor. Dacă analizăm în cheie literară presiunea funcționarilor FMI, aș spune că ei vor egalitate, dar nu pentru căței, ca-n fabulă...

Negocierile cu FMI sunt un examen necesar, dar care exclude asumarea necondiționată a punctului de vedere emis de funcționarii înaltului for. Viziunea FMI și a Comisiei Europene privind deficitul bugetar, de 0,9%, diferă de cea a Guvernului României, care ia în calcul un deficit de 1,4 până la 2%, deoarece premierul Victor Ponta are în vedere pentru 2015 dezvoltarea economică în același ritm accelerat, continuarea și lansarea de investiții, suportabilitatea socială a măsurilor economice, altfel spus dezvoltare și bunăstare, ceea ce s-a și dovedit în 2014.

Când angajamentele României față de NATO impun o creștere a alocării bugetare către Ministerul Apărării cu 0,3% din PIB, funcționarii FMI nu pot spune că nu-i interesează acest aspect, la fel cum nu pot ignora sau minimaliza necesitatea majorării fondurilor dedicate cofinanțării proiectelor europene, domeniu în care anul 2014 a înregistrat o creștere spectaculoasă a absorbției fondurilor, de la circa 7% la peste 50%.

Ar fi suficiente argumente care susțin că un deficit de 0,9% este inacceptabil. Premierul Victor Ponta a adus în discuția publică exemple relevante, ca al Franței, care nu are

niciun acord cu FMI, dar are o dispută cu Comisia Europeană legată de deficit, care este de vreo trei ori cât al României, de 4,7%, sau al Italiei, care are peste 3%. Un deficit bugetar de 1,4 până la 2% ar crea condiții ca, în 2015, România să se dezvolte într-un ritm accelerat, opinie împărtășită și de experții bancari, atenți și sensibili la măsurile guvernamentale ce se percep rapid în sistemul bancar, hârtia de turnesol a economiei. România a avut în trimestrul III cea mai mare creștere economică dintre toate țările membre ale UE, prin măsurile Guvernului Ponta de stimulare economică, investițiile și creșterea consumului, ca urmare a recuperării pensiilor și salariilor tăiate de Guvernul Boc, măsuri contestate de funcționarii FMI. Ei lucrează doar cu cifre, cu un singur scop, al asigurării minimului risc bugetar, în timp ce noi lucrăm cu oameni și pentru oameni, relație ce impune viziune, perspectivă și o dinamică bazată pe măsuri reale, concrete, care să se regăsească în nivelul de trai al românilor. Altfel, ar redeveni actuala morala fabulei lui Grigore Alexandrescu „Câinele și cățelul”.

## „Premierul Victor Ponta crede că prin consens pot fi asigurate continuitatea, stabilitatea și predictibilitatea măsurilor economice”

Dezvoltarea economică fără precedent din 2014 a demonstrat viabilitatea măsurilor luate de Guvernul Ponta, atractivitatea de care se bucură România în rândul investitorilor, cărora li s-a asigurat un climat propice, sănătos, construit pe principii funcționale în economia de piață: continuitate, stabilitate și predictibilitate economică. Aceste teme au făcut obiectul dezbaterii lansate săptămâna trecută sub girul Academiei Române și care previzionează Tratatul fiscal, care se va discuta cu membrii Comisiei Europene, piatră de încercare pentru oricare țară membră a UE.