Iulian Iancu

## Stimați colegi,

În spațiul public, inclusiv la acest proiect au apărut informații contradictorii care m-au surprins foarte mult.

De fapt, despre ce vorbim aici? S-a spus și s-au făcut foarte multe mențiuni la noua conductă magistrală care va traversa Bulgaria, România, Ungaria, Austria, însă în cadrul acestei propuneri legislative, de la faza de inițiere până astăzi, proiectul pe care-l aveți în față pentru aprobare, proiectul acesta a suferit o modificare importantă, în sensul că el se adresează deciziilor strategice privind modificarea Sistemului național de transport de gaze, în sensul dezvoltării acestuia și interconectării inclusiv a zăcămintelor care sunt astăzi în faza de prospecțiune, explorare, exploatare și conectare la Sistemul național de transport de gaze al României, adică este o abordare strategică care vizează în primul rând securitatea națională privind aprovizionarea cu materie primă energetică, cea mai importantă dintre ele, în acest caz, pentru România, fiind gazele naturale.

Acum aș vrea să vă spun însă, în mod special, faptul că noi vorbim de o decizie strategică la adresa României, în sensul că la nivelul Uniunii Europene, odată redesenate politicile energetice ca urmare a provocărilor cu care se confruntă Uniunea Europeană, primul pilon al noilor politici energetice se numește „securitate, solidaritate și încredere”.

O să observați că atât „solidaritate”, cât mai ales „încredere” e prima dată când apar într-o strategie de politici energetice a unui grup de state și chiar a unei regiuni.

În cazul nostru, noi ne aflăm în zona sud-est europeană, iar România, în mod special, are o vulnerabilitate uriașă, în sensul că este captivă unei singure surse de import de gaze naturale, respectiv Rusia. Întotdeauna Rusia a jucat un rol de instrument, a folosit gazele naturale drept instrument politic,

nu a avut nicio legătură cu piața, cu regulile de formare a prețurilor după reguli firești de piață.

Cu acest proiect, România își realizează pentru prima dată diversificarea surselor de alimentare din import, vizând în mod special ceea ce proiectul Nabucco, subminat, sabotat, afectat din toate direcțiile, n-a putut realiza, respectiv preluarea cantităților de gaze din zona Caspică, ca o alternativă la gazele din importul din Rusia.

Pe această conductă însă să știți că, prin realizarea în principal a primului tronson, dar nu numai, se vizează o dublă circulație a gazelor; vizăm un export, un tranzit, nu neapărat export din România, dar un tranzit către zona de sud, respectiv Bulgaria, la nivelul a 1,4 miliarde de metri cubi și către vestul Europei un tranzit la nivelul a 4,4 miliarde de metri cubi.

Evident că România aici câștigă, pe de o parte, o sursă alternativă în alimentarea cu gaze naturale, pe de altă parte, câștigă din tranzitul efectiv, din această afacere.

Practic, noi suntem la faza de proiectare, urmează etapele de licitare, execuție, construcții-montaj, în care se vizează câteva mii de locuri de muncă pe orizontală – și îi rog pe toți colegii noștri care vor avea responsabilități, în Parlament sau în Executiv, să monitorizeze capitalul românesc și companiile românești care trebuie să se regăsească în execuția acestei conducte – și, implicit, un beneficiu adus economiei României de la faza de construcție.