Claudiu Vasile Răcuci

Guvernele semestriale ale PSD–ALDE au promovat un program de sprijin pentru constituirea de noi afaceri mici și mijlocii, care ar fi trebuit să genereze lansarea a cel puțin 10.000 de noi afaceri în România, prin programul Start-up Nation. Nimic original în privința acestui tip de scheme de _minimis_ , însă, după fraudele anterioare din 2013, cu toții ne-am așteptat la un program de succes, care să genereze și o diminuare a șomajului din România.

Nu ar fi fost pentru prima dată când un guvern demarează un program, prevede bani în buget pentru el, iar la rectificarea bugetară taie fără să clipească chiar din acei bani, lăsând programul fără finanțare. Așa s-a întâmplat și cu acest program, pentru care, în anul 2017, nu s-au asigurat fondurile necesare și nici în anul 2018 nu sunt prevăzute suficiente resurse bugetare, deși în programele de guvernare ale PSD–ALDE se prevedeau alocări de minimum 2 miliarde de lei anual în perioada 2018–2020. Oricum, majoritatea românilor spun, consolându-se, „una scrie în programul de guvernare al PSD–ALDE, alta trăim pe pielea noastră!”.

Mi-am spus părerea încă din momentul în care acest proiect era în dezbatere legislativă și am afirmat că un proiect de sprijin financiar din bani publici nu poate viza chiar orice afacere, ci planuri de business orientate spre activități cu valoare adăugată mare.

Statele dezvoltate se bazează pe domenii inovative, pe tehnologii ale viitorului și pe produse și servicii superioare calitativ. Când cheltuiești bani publici, trebuie să ai ținte foarte

înalte, pentru că acei bani publici vin din buzunarele cetățenilor, chiar dacă pe ei scrie bani europeni.

Trecând peste această lipsă de viziune a programului Start-up Nation, nu aș vrea să rămână nedecontat modul în care autoritățile guvernamentale au pus în practică selecția de proiecte, criteriile obiective și modul de evaluare propriu-zisă. În câteva cuvinte, aceasta s-ar rezuma simplu – bătaie de joc! Nu știu dacă vreun alt proiect din ultimii 28 de ani a mai fost atât de vehement contestat chiar de beneficiarii lui. Apoi, banii gratuiți oferiți de Guvern pentru deschiderea unei afaceri și angajarea unor șomeri fie au venit cu țârâita, fie câștigătorilor li s-a arătat coada de la ghișeele băncilor, adică să ia bani cu împrumut la dobânzi grase, iar statul le va da, când va avea... Pentru mulți dintre cei care s-au bucurat că au câștigat acest sprijin, programul a devenit un adevărat cadou otrăvit, din care mai ales cei fără experiență în afaceri nu mai știu cum să iasă.

Dacă lucrurile ar fi arătat doar așa, poate că intervenția mea ar fi fost ceva mai moderată. Însă să nu uităm faptul că afacerile generate prin programul Start-up Nation sunt și ele subiectul politicii fiscale generale din România, pe care Guvernul a răvășit-o prin prostia pe care liderii PSD–ALDE o numesc „revoluție fiscală”.

Ordonanțele date la foc automat anul trecut și începutul acestui an, practic, au rescris planurile de afaceri pentru toți agenții economici din țară. Contracte de muncă răvășite, ba impozit pe profit, ba impozit pe cifra de afaceri, ba reduceri de accize, ba reintroduceri de accize – orice om de afaceri cu experiență și-ar lua lumea în cap după o asemenea degringoladă fiscală. Dacă cei cu experiență în afaceri au fost puși la pământ, este de domeniul evidenței că majoritatea afacerilor finanțate prin programul Start-up Nation vor fi îngropate prin măsurile fiscale, modificările dese ale Codului fiscal.