Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·8 februarie 2011
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Radu Bogdan Țîmpău
Discurs
Guvernul condus de către Emil Boc a anunțat faptul că scrisoarea de intenție pentru noul acord cu FMI va fi elaborată până la sfârșitul săptămânii în curs, vizita delegației FMI în România urmând să se încheie la 8 februarie. Anunțul a trecut drept unul cu un impact timid în mass-media românească și în dezbaterea publică, analiștii și vectorii de opinie fiind concentrați pe subiecte de impact imediat, precum negocierile pe Codul muncii, cazul deputatului Dan Păsat din dezbaterea Comisiei juridice sau negocierile maraton din Senat.
Trebuie însă spus că după doi ani de implementare a politicilor FMI, România nu este eligibilă pentru niciunul dintre noile instrumente importante ale Fondului, cum ar fi linia de credit flexibilă sau linia de credit de tip _precautionary_ . Cred că trebuie făcute câteva clarificări tehnice: țările care au o economie stabilă și au înregistrat progrese majore în consolidarea fiscală, care nu au avut vulnerabilități foarte mari pe timpul crizei pot accesa linia de creditare flexibilă, dar nu e cazul României! Țările care au avut o structură economică solidă, nu au înregistrat deficite mari și au avut creștere economică pot accesa linia de credit _precautionary_ , dar, din nou, nu este cazul României. Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, ne anunță că țara noastră va merge probabil pe un acord stand-by de tip _precautionary,_ care presupune un program concentrat în special pe probleme privind reformele structurale, continuarea consolidării fiscale și îmbunătățirea guvernanței în anumite domenii de activitate – adică centrat pe efectele guvernării Boc: contracția fără precedent a economiei românești, scăderea puterii de cumpărare și a consumului.
Cu alte cuvinte, însuși tipul de acord este dovada concretă a lipsei de performanță economică a Guvernului Boc.
Mai mult decât atât, FMI condiționează noul acord de restructurarea companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor și de liberalizarea prețurilor reglementate la gaze naturale și energie electrică. În acest context, este stupefiantă tăcerea Guvernului în subiectele ce decurg din aceste două angajamente: creșterea numărului de șomeri ca urmare a disponibilizărilor ce vor fi făcute ca efect al restructurării și creșterea prețului gazelor, adică o explozie a tuturor prețurilor de pe piața românească.
Ne așteptăm, așa cum am fost obișnuiți de reprezentanții actualei puteri, ca aceștia, în loc să contureze o strategie de contracarare a acestor efecte devastatoare asupra populației, să încerce să distragă atenția publică prin alte metode de manipulare, prin care să ne demonstreze că totul merge foarte bine și românii o duc de fapt excelent.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.