Petru Movilă

„Guvernul lui «ar putea» și miniștrii lui «s-ar putea»”

Nu știu câți dintre dumneavoastră au acordat o atenție deosebită ultimelor declarații ale prim-ministrului și în special ale ministrului sănătății. Cei care totuși au făcut-o, au putut observa că majoritatea discursurilor acestora conțin invariabil cuvintele „s-ar putea” sau, după caz, „ar putea”.

Campion la astfel de promisiuni, stimați colegi, nu este nimeni altcineva decât Eugen Nicolăescu. Într-o proporție covârșitoare, declarațiile actualului ministru al sănătății includ aceste cuvinte. De exemplu, acum patru zile, liberalul spunea că transplantul de inimă ar putea fi reluat la Târgu Mureș sau că noua listă de medicamente compensate ar putea intra în vigoare până la 1 august. Acum o săptămână, ministrul mai declara că medicii ar putea câștiga salarii cu mult peste nivelul actual, că pachetul de servicii medicale ar trebui să fie gata în toamnă sau că posturile din sănătate ar putea fi deblocate în a doua jumătate a anului.

Stimați colegi,

Dacă o țară s-ar conduce cu „s-ar putea” și cu „ar putea”, România ar fi depășit de mult și SUA, și China. Din păcate pentru actuala guvernare, și mai ales pentru România, o țară nu se conduce în acest mod, ci cu măsuri ferme, decizii fundamentate și, atunci când este nevoie, chiar nepopulare.

În ceea ce-l privește pe domnul Nicolăescu, pot spune cu toată răspunderea că Ministerul Sănătății nu a mai avut vreodată un management mai prost decât acum.

Dând la o parte, stimați colegi, pe „s-ar putea” din fața promisiunilor cu care apare zi de zi ministrul Nicolăescu, nu am văzut nicio măsură concretizată, nicio măsură luată pentru a ne fi mai bine sau pentru a stopa sau corecta problemele din sănătate.

Faptul că sistemul medical se bazează doar pe promisiuni goale, pe cuvinte spuse doar pentru că se știe că românii au nevoie să le audă, este regretabil.

În spatele acestor cuvinte care au rol antihemoragic, stimați colegi, se ascunde realitatea faptului că sistemul sanitar nu are bani, iar Nicolăescu poartă o vină imensă. Dacă ne aducem bine aminte, în timpul Guvernului Tăriceanu, când ministru al sănătății era tot Nicolăescu, s-au luat două decizii concomitente, populiste, care au destabilizat sistemul medical: CAS-ul a fost redus, iar plafoanele pentru medicamentele compensate și gratuite din farmacii au fost eliminate.

Concret, asta a însemnat că, în același timp, veniturile sistemului medical au scăzut, în vreme ce cheltuielile au crescut.

Astfel că, astăzi, problemele din sistemul medical nu pot fi rezolvate decât cu „s-ar putea”, iar, în timp, lucrurile vor degenera într-un mod greu de controlat și peticele aplicate acum nu vor mai avea niciun efect, pentru că sistemul deja în comă moare.