Ștefan Alexandru Băișanu

„Guvernul Ponta 3 nu ridică un deget pentru a pune capăt jafului din pădurile României”

Despre faptul că situația pădurilor din România este critică vorbește toată lumea. Nimeni nu spune însă nimic despre faptul că actualul Guvern nu ridică un deget pentru a pune capăt jafului și pentru a demara un program serios de împădurire. Din momentul în care ministrul liberal pentru ape și păduri, doamna Lucia Varga, și-a dat demisia din funcție ca urmare a ruperii alianței USL, subiectul Codului silvic a devenit tabu în instituția care ar trebui să vegheze la cea mai de preț avuție naturală.

Ultima fărâmă de speranță că pădurile României mai au o șansă a pierit în momentul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a postat pe site-ul său varianta de Program Național pentru Dezvoltare Rurală, transmisă în această lună Comisiei Europene. Conform documentului și potrivit comunicatelor Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – „Nostra Silva”, suma totală alocată din fonduri europene pentru nevoile sectorului silvic este de 200 de milioane de euro. Finanțare care trebuie să acopere următorii șapte ani! Aceeași federație din domeniu anunță că finanțarea necesară ar fi de fapt de circa 3 miliarde de euro!

În loc să vină cu soluții reale, cu programe concrete de reîmpădurire a zonelor grav afectate de tăierile masive și ilegale, doamna ministru Doina Pană vorbește, în schimb, despre noi bani aruncați pe un sistem video pe care nici Domnia Sa nu știe să îl explice și care, ar vrea ea să lase de înțeles, va monitoriza „drumul lemnului”.

Aș dori să îi reamintesc doamnei ministru Doina Pană că nu lipsa unui sistem de supraveghere este problema cea mare a pădurilor din România, ci legislația permisivă,

conform căreia furtul de lemn este încadrat ca o infracțiune minoră, greu de dovedit, cu pedepse deloc drastice. Din acest motiv, colega noastră liberală, doamna Lucia Varga, după îndelungi consultări cu toate părțile implicate, elaborase un nou cod silvic, o legislație fermă, care să ofere autorităților pârghiile necesare pentru a aplica sancțiuni menite să descurajeze jaful din pădurile României.

Sigur, în loc să continue un proiect bun – noul Cod silvic, un proiect convenit în Uniunea Social-Liberală –, doamna Pană a decis să reinventeze roata pe banii statului: să cumpere un sistem experimental de supraveghere a hoților de lemn, sistem de a cărui implementare se va ocupa, cu siguranță, o altă firmă de casă a PSD.

Poate abia după ce va urmări pe monitoare performante cum ultimele păduri ale României vor cădea secerate sub drujbele hoților de lemn, doamna Pană își va da seama (prea târziu!) că o legislație fermă, un nou cod silvic și o alocare financiară consistentă pentru silvicultură erau salvarea „aurului verde” – de neprețuit – al românilor.