„Guvernul Ponta a redus TVA la alimente pentru binele populației!”
Creșterea profitului supermarketurilor trebuie să fie o consecință a creșterii consumului ca urmare a scăderii prețurilor și a creșterii puterii de cumpărare a populației.
Reducerea TVA la 9% la produse alimentare și băuturi nealcoolice a fost gândită de Guvernul Ponta ca o măsură socială, spre binele populației, dar și cu efecte macroeconomice. Cei ce vor beneficia în cea mai mare măsură de reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice sunt cetățenii cu salarii reduse, precum și pensionarii, lucrătorii pe cont propriu, agricultorii și șomerii. Estimările arată că reducerea TVA la 9% conduce la creșterea puterii de cumpărare pentru fiecare român, dar efectele vizibile vor fi la 66% din populație.
Măsura acționează ca o un impozit regresiv, fenomen cu efecte economice și fiscale cu finalitate socială, de creștere a echității, dat fiind faptul că ponderea impozitelor indirecte în
veniturile cumpărătorilor este invers proporțională cu mărimea veniturilor acestora. Corect este ca impactul reducerii TVA la alimente și băuturi nealcoolice să se vadă în prețurile finale. Întreg lanțul, de la producătorul agricol la procesator și până la raft, ar trebui să beneficieze de creșterea consumului, prin creșterea puterii de cumpărare determinate de reducerea TVA. Creșterea ofertei are, implicit, impact economic major, prin relansarea domeniului agroalimentar, creșterea ponderii produselor autohtone pe piață, reducerea importurilor, consecința imediată fiind creșterea numărului de locuri de muncă.
În plus, recenta reducere a contribuțiilor sociale cu 5% la angajator, coroborată cu majorarea salariului minim (în două etape, de la 900 lei la 975 lei, începând cu 1 ianuarie 2015, și apoi la 1.050 lei, din iulie 2015) oferă condiții angajatorilor pentru a transfera o parte din reducerea contribuțiilor la buget către majorarea salariilor și/sau crearea de noi locuri de muncă, implicit către creșterea puterii de cumpărare a populației, adică a consumului, deci și a profitului comercianților. În timp ce reducerea cotei de CAS ajută firmele să creeze noi locuri de muncă, reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice va crește puterea de cumpărare a populației prin reducerea prețurilor produselor alimentare care sunt cele mai necesare pentru orice familie. De aceea, reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice este echivalentă, din punctul de vedere al efectelor pozitive, cu o reducere a taxării muncii în mod diferențiat, după venituri, avantajați fiind cei cu venituri mici.
Reducerea TVA la 9% la produse alimentare și băuturi nealcoolice trebuie să scadă prețul la raft și să aducă profit comercianților prin volumul vânzărilor. Guvernul Ponta s-a gândit la binele populației, nu la profitul supermarketurilor, inerent, de altfel. Încercarea unor supermarketuri de a majora, chiar dacă sensibil, prețurile la unele produse alimentare ar trebui sancționată prompt de consumatori, dar și de către instituțiile abilitate a veghea la respectarea legislației în vigoare.
„Curaj și transparență pentru salvarea din colaps a sănătății”
Ministrul sănătății, Nicolae Bănicioiu, a pus degetul pe rana deschisă, care pune în pericol starea de sănătate a românilor. Adevăruri ascunse ori fardate zeci de ani sunt spuse cu mult curaj de un coleg de partid ce oferă și o lecție de transparență.
Sunt spulberate astfel mai multe mituri despre Guvernul Ponta, PSD și reformele ce dau deja rezultate notabile. Subfinanțarea cronică a sistemului de sănătate a fost dublată, în timp, și de proasta gestionare a resurselor. Guvernările din ultimii 25 de ani au întreținut, prin numirea a 36 de miniștri la Ministerul Sănătății, starea de provizorat, fără nicio șansă ca sistemul să poată fi reformat și revigorat.
Măsurile pedeliste, pe vremea de tristă amintire a guvernării Boc, au destabilizat organizarea instituțiilor din sănătate, dar, și mai grav, au aruncat în aer încrederea personalului din sistemul sanitar. Infrastructura depășită, uzată fizic și moral nu mai poate răspunde așteptărilor
pacienților din 2015, din cele 430 de spitale de stat foarte puține fiind construite după 1980.
Economia nu a fost, până în 2012, la nivelul la care să asigure un buget din care să fie făcute investiții în infrastructura spitalicească și pentru achiziții de aparatură medicală.
Dotările și salarizarea nu au făcut atractiv sistemul de sănătate pentru noi specialiști, ba, mai mult, mulți au ales sistemul privat ori străinătatea. Criza de personal din sistemul sanitar riscă să pună în pericol funcționarea unor spitale.
Ministrul Bănicioiu oferă, cu sprijinul Guvernului Ponta, soluții la starea critică, prima investiție fiind în oameni. Calitatea actului medical ține de sursa financiară, dar resursa umană este capitală. Din aceste considerente, salarizarea angajaților din sistemul de sănătate, deblocarea posturilor, angajarea și asigurarea de personal, dar și o altă politică de management la nivelul fiecărei entități – spital, șeful de secție, medicul curant, asistentul medical – vor profesionaliza, moderniza și relansa sistemul de sănătate.
Primul pas a fost făcut prin asumarea adevărului crud, ascuns zeci de ani, și propunerea unei reforme care începe cu oamenii din sănătate.
## „Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!”
O economie sănătoasă, un mediu de afaceri prosper și accesarea de fonduri europene oferă garanții că locurile de muncă promise de Guvernul Ponta pot fi create. Facilitățile fiscale adoptate, reducerea TVA la 9% sunt dovezi ale viabilității programelor care asigură dinamica economică fără precedent. În plus, România are la dispoziție, până în 2020, aproape 5 miliarde de euro bani nerambursabili pentru crearea de locuri de muncă, în special pentru șomeri și tineri cu vârste de până la 24 de ani, care au terminat școala și nu își găsesc de lucru. Vineri a fost lansat Programul European pentru Capital Uman, care, din acest an, îl înlocuiește pe cel pentru dezvoltarea resurselor umane, fostul POSDRU.
Cu bani europeni, angajatorii pot face proiecte pentru consiliere, ucenicie și formare profesională, iar cei care vor să înceapă o afacere sau au deja o întreprindere mică sau mijlocie pot primi granturi.
În afară de crearea de locuri de muncă, 20% din fonduri vor putea fi cheltuite pentru combaterea sărăciei și pentru categoriile defavorizate, inclusiv romi, iar educația are rezervat peste un miliard de euro.
Experții Comisiei Europene vor sta cu ochii pe modul în care România va cheltui acești bani, mai ales că programul pentru dezvoltarea resurselor umane a avut în ultimii ani numeroase probleme. În 2012, Comisia a întrerupt temporar plățile, iar luna trecută a început din nou să verifice proiectele și se anunță un nou audit înainte de rambursarea a jumătate de miliard de euro.
Din cele peste 3 miliarde de euro alocate pentru dezvoltarea resurselor umane în perioada 2007–2013, România a cheltuit până acum mai puțin de jumătate.
Recomandarea Consiliului „Garanția pentru tineret” urmărește ca statele membre să întreprindă demersuri pentru ca tinerii cu vârsta mai mică de 25 de ani care și-au pierdut locul de muncă sau care nu au reușit să se angajeze
după terminarea studiilor să primească, în decurs de patru luni de la înregistrarea la agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau la centrele de garanții pentru tineret, o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, intrare în ucenicie sau efectuare a unui stagiu.
Proiectele-pilot „Garanții pentru tineret” și „Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!” se derulează în perioada 23 decembrie 2013 – 30 iunie 2015 și se adresează exclusiv tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, fiind 5.052 de persoane selectate. Acestea vor beneficia de un plan de acțiune personalizat, de tip servicii integrate de informare, consiliere și orientare, formare profesională (cursuri de calificare acreditate de Autoritatea Națională pentru Calificări), ucenicie/internship, prospectarea și medierea locului de muncă, în vederea ocupării unui loc de muncă, și asistență în inițierea de afaceri independente.
Dintre aceștia, 3.500 de tineri vor urma cursuri de calificare de nivelul 1 (360 ore) sau de nivelul 2 (720 ore), alți 376 vor participa la stagii-pilot de ucenicie și peste 1.000 de tineri vor beneficia de cursuri de dezvoltare a competențelor antreprenoriale. Cele mai bune 144 de idei de afaceri vor fi premiate, iar autorii lor vor fi îndrumați în inițierea de afaceri independente. Se estimează ca, până la 30 iunie 2015, odată cu finalizarea proiectelor, 600 de tineri să fie deja angajați.
De asemenea, vor fi înființate 22 de centre județene și patru regionale, vor fi organizate evenimente și campanii de informare locale și naționale și 20 de târguri de locuri de muncă.
*
„Caravane de informare pentru accesarea fondurilor europene”
Se anunță o vară „fierbinte” pentru agricultori și instituții ale statului cu responsabilități în domeniul agricol. Motivul este legat de accesibilitatea crescută la finanțări europene, la prelungirea termenului până la care se pot depune proiecte și, mai ales, la viteza de diseminare a acestor informații. Primele două măsuri de finanțare – tineri fermieri și investiții în ferme – au fost deschise pe 25 martie 2015. Reticența posibililor beneficiari, încă vizibilă, are ca motivație birocrația, despre care știu românii că trenează, dar corecta și rapida informare, eventuala organizare de caravane ale specialiștilor în mediul rural ar elimina orice dubii și ar mări atractivitatea și interesul.
Un om informat face cât doi, dar pentru rezultate notabile trebuie ca prefecturile, direcțiile agricole, agențiile de plăți, centrele de consultanță și specialiștii responsabili de finanțarea investițiilor rurale să colaboreze cu primarii și să organizeze întâlniri și dezbateri cu virtualii beneficiari. Avantajele sunt multiple, specifice acestei perioade optime, ceea ce nu trebuie ratat. Prelungirea cu șase luni a perioadei în care trebuie să cheltuim banii europeni pentru agricultură ar trebui să ne ajute să mutăm banii de la zona de investiții către cea de bunăstare.
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat că noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) este mult mai simplu de accesat față de cel precedent. AFIR a redus numărul de documente pe care beneficiarii trebuie să le prezinte atât în etapa de depunere a
cererii de finanțare, cât și în etapa de implementare a proiectului. Anumite documente vor fi solicitate la momentul contractării, și nu la momentul depunerii cererii de finanțare. Proiectul tehnic va fi depus la semnarea contractului de finanțare, astfel încât beneficiarul nu trebuie să mai cheltuiască bani pentru întocmirea acestuia, dacă nu are siguranță că va beneficia de cofinanțarea europeană nerambursabilă.
Avansul se acordă încă de la prima achiziție avizată de AFIR atât pentru beneficiarii publici, cât și pentru cei privați. Beneficiarul privat poate primi în avans 50% din valoarea eligibilă a cofinanțării nerambursabile. Procedura de achiziție pentru beneficiarii PNDR a fost simplificată, prin crearea Bazei de date cu prețuri de referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate. Baza de date este disponibilă pe site-ul AFIR (www.afir.info) sub forma unei aplicații web.
Simplificările în accesarea și implementarea programului au un echivalent în reducerea numărului de controale pe teren, adică nu se vor mai efectua vizite pe teren pentru validarea fiecărei cereri de plată.
Până acum, fermierul trebuia să plătească totul din propriul buzunar și abia pe urmă primea partea nerambursabilă. Beneficiarii privați pot cumpăra direct echipamentul dorit, care este afișat în baza de date a AFIR, fără a mai parcurge nicio altă procedură de achiziție. Avantajele introducerii acestei baze de date sunt, pe lângă simplificarea procedurii, creșterea nivelului de accesare a fondurilor europene și diminuarea neregulilor legate de achiziții. AFIR va actualiza periodic această bază de date, prin adaptarea prețurilor în funcție de evoluțiile pieței.
În cazul în care beneficiarul privat dorește să achiziționeze un produs care se regăsește în baza de date, nu mai trebuie să parcurgă procedura de selecție de oferte. Beneficiarul va prezenta la AFIR, în vederea decontării, contractul de vânzare-cumpărare, însoțit de certificatul de conformitate al produsului, în care marca și modelul trebuie să fie identice cu cele înregistrate în baza de date.
Potrivit datelor oficiale, măsura privind investițiile în ferme are un buget de 892,32 milioane de euro (pentru perioada de programare de șapte ani), iar măsura dedicată tinerilor fermieri, aproape 445 milioane de euro.
Raportat la totalul fondurilor europene alocate de Uniunea Europeană, AFIR a ajuns, în acest moment, la un grad de absorbție de aproximativ 73%.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.