i, implicit, viitorul. Cum este vorba de asumarea r„spunderii Guvernului Ón fa˛a Parlamentului, facem aceast„ alegere Ómpreun„, membri ai Legislativului ∫i ai Executivului, iar prin noi sunt reprezenta˛i to˛i rom‚nii. De aceea, este o zi Ón care purt„m pe umeri o responsabilitate mai mare ca niciodat„ ∫i trebuie s„ ne comport„m ca atare.
Trecutul Ónseamn„ un ∫ir nesf‚r∫it de abuzuri, de nedrept„˛i ∫i de umilin˛e la adresa fo∫tilor proprietari. O corup˛ie care a cangrenat societatea. Un sistem judiciar care nu performeaz„ Ón actul de dreptate, ci Ón complicit„˛i dubioase, cu indivizi afla˛i deasupra legii.
Unii s-au obi∫nuit cu aceast„ stare de fapt, pentru al˛ii este o situa˛ie profitabil„ care trebuie s„ continue Ón acest fel. Al˛ii sunt Óns„ tri∫ti ∫i revolta˛i.
Dincolo de op˛iuni personale, interesul na˛ional al Rom‚niei ne spune c„ lucrurile nu mai pot continua a∫a. Statul de drept este Ón pericol, iar, o dat„ cu el, aderarea la Uniunea European„ ∫i nu Ón ultimul r‚nd bun„starea rom‚nilor.
Abuzurile la adresa unei categorii de cet„˛eni, cum ar fi proprietarii, reprezint„ precedentul trist care permite abuzuri la adresa altor rom‚ni. O justi˛ie ineficient„ ∫i Óngenuncheat„ pe diverse interese politice sau de grup este principalul factor pentru transformarea corup˛iei dintr-un fenomen marginal Óntr-unul endemic.
Acest trecut ne condamn„ la izolare. Rom‚nia nu va putea deveni niciodat„ stat membru al Uniunii Europene cu un astfel de trecut. Abuzurile ∫i corup˛ia trebuie s„ Ónceteze s„ mai fie pentru Rom‚nia scheletul ascuns Ón dulap. Nu trebuie s„ le ascundem ca s„ d„m bine Ón fa˛a partenerilor no∫tri europeni, cred mai degrab„ c„ trebuie s„ facem cur„˛enie ∫i s„ renun˛„m la ele. Reforma propriet„˛ii ∫i a justi˛iei este solu˛ia.
De aceea, spun c„ ast„zi nu facem o alegere abstract„ Óntre trecut ∫i viitor, ci alegem Óntre izolarea la periferie ∫i integrarea european„. Alegem Óntre stagnarea ce vine din ambiguitate ∫i progresul pe care Ól determin„ o reform„ real„. Alegem Óntre a nu avea nici o ∫ans„ sau a avea toate ∫ansele de partea noastr„.
Legea pentru care Guvernul Ó∫i asum„ ast„zi r„spunderea este prin excelen˛„ legea reformei europene Ón Rom‚nia. Este o lege pentru ca Rom‚nia s„ devin„ membru cu drepturi depline al Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007, a∫a cum cu to˛ii ne-o dorim. Este o lege pentru o Rom‚nie modern„.
Doamnelor ∫i domnilor,
Dac„ renun˛„m la acest trecut, se pune Óntrebarea legitim„ ce punem Ón locul lui pentru a reconstrui prezentul ∫i viitorul. Propunerea Guvernului pe care Ól conduc este s„ stabilim un regim al propriet„˛ii corect ∫i stabil, precum ∫i o justi˛ie european„.
Ce Ónseamn„ aceasta? Reiese chiar din substan˛a proiectului de lege pe care-l voi prezenta sintetic Ón cele ce urmeaz„.
Prin acest proiect de lege lu„m m„surile necesare pentru a respecta ∫i garanta proprietatea, ca institu˛ie fundamental„ a statului de drept ∫i a unei economii de pia˛„ func˛ionale. Asigur„m, pentru prima oar„ dup„ 1990, stabilitate ∫i siguran˛„ Ón rela˛iile de proprietate, f„r„ de care aderarea la Uniunea European„ ar fi imposibil„. Repar„m tot ce se mai poate repara din nedrept„˛ile ∫i abuzurile generate de politica compromisurilor care a fost aplicat„ din 1990 p‚n„ Óncoace.
Œn domeniul propriet„˛ii urbane, asigur„m corelarea mai multor acte normative: Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicat„; Ordonan˛a
de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au apar˛inut cultelor religioase din Rom‚nia, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 501/2002; Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apar˛inut comunit„˛ilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 66/2004.
Principiul pe care mergem este cel al restituirii Ón natur„ a propriet„˛ilor preluate Ón mod abuziv de c„tre regimul comunist ∫i al acord„rii de repara˛ii juste numai acolo unde retrocedarea nu se mai poate face din motive obiective, Ón cazuri cum ar fi cele legate de imobilele care nu mai exist„ sau care au intrat Ón circuitul civic.
Se elimin„ excep˛iile care p‚n„ acum au creat privilegii: sediile de partide, de ambasade, de institu˛ii publice se restituie Ón natur„ fo∫tilor proprietari. Solu˛ionarea notific„rilor depuse de proprietarii de drept va fi urgentat„. Am u∫urat modul Ón care se dovede∫te dreptul de proprietate, am introdus obligativitatea ca punerea Ón posesie s„ se fac„ Ón termen de 30 de zile de la data r„m‚nerii definitive a deciziei de restituire.
Actul normativ prevede ∫i m„surile necesare pentru a urgenta restituirea bunurilor imobile ce au apar˛inut cultelor religioase ∫i minorit„˛ilor na˛ionale. Pentru prima oar„ reglement„m acordarea de desp„gubiri pentru proprietari ale c„ror imobile sau terenuri nu pot fi restituite.
Œn conformitate cu normele europene ∫i interne, dreptul de proprietate ca atare se transform„ Ón drept de crean˛„ asupra statului pe baza unor principii echitabile, ∫i anume: procedurile de acordare a m„surilor reparatorii se simplific„, iar desp„gubirile sunt juste, echitabile ∫i neplafonate prin lege. Cuantumul desp„gubirilor va fi stabilit de evaluatori autoriza˛i care vor r„spunde de corectitudinea evalu„rilor f„cute.
Am impus, de asemenea, sanc˛iuni aspre pentru cei care Óncalc„ prevederile ∫i termenele legale, ceea ce va contribui la eficientizarea sistemului. Pentru imobilele de interes public pentru care proprietarul este obligat s„ p„streze aceast„ destina˛ie Ón schimbul unei chirii ce va fi stabilit„ de Guvern, asigur„m facilitatea scutirii de impozit pe cl„dire ∫i pe terenul aferent.
Abuzuri ∫i nedrept„˛i au fost generate ∫i de reglementarea incorect„ a regimului propriet„˛ii funciare prin Legea nr. 18/1991. Acest lucru a contribuit la criza agriculturii rom‚ne∫ti care dureaz„ de ani de zile. Sute de mii de procese pentru p„m‚nt blocheaz„ instan˛ele, iar proprietarii Ó∫i irosesc timpul, banii ∫i energia Ón s„lile de judecat„. Circula˛ia juridic„ a terenurilor ∫i constituirea exploata˛iilor eficiente sunt blocate. Birocra˛ia Óngreuneaz„ restituirea Ón loc s„ o pun„ Ón practic„. Legea nr. 18/1991 a permis Ón mod abuziv ca restituirea terenurilor din extravilan s„ nu se fac„ pe vechiul amplasament.
Nedrept„˛ile de aceast„ natur„ nu mai pot fi corectate acum, dar pot fi solu˛ionate alte probleme. Œn acest scop, prin legea pentru care ne asum„m r„spunderea, noi viz„m: — urgentarea aplic„rii legisla˛iei funciare ∫i definitivarea proceselor Ón desf„∫urare;
— propriet„˛ile se restituie pe vechiul amplasament, cu respectarea restituirilor legale care au avut loc p‚n„ acum;
— posibilitatea ca fostul proprietar s„ poat„ fi de acord cu terenul oferit Ón echivalent;
— restituirea terenurilor agricole la nivelul ultimei reforme agrare efectuate Ón spirit democratic; este vorba de Legea nr. 187 din martie 1945 ∫i, respectiv, anul 1948, Ón cazul p„durilor. Pentru p„duri, acest fapt Ónseamn„ c„ nu exist„ o limit„ de suprafa˛„, proprietarii urm‚nd s„ primeasc„ Ónapoi tot ce de˛ineau la data na˛ionaliz„rii;
— restituirea drumurilor, cantoanelor ∫i a altor obiective aferente fondului silvic;
— desp„gubirea proprietarilor pe ale c„ror terenuri se afl„ investi˛ii v‚ndute Ón mod legal de c„tre stat la valoarea just„, de pia˛„ a acestor terenuri;
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/21.VI.2005
— simplificarea condi˛iilor de reconstituire a dreptului de proprietate ∫i accelerarea emiterii titlurilor ∫i a punerii Ón posesie.
Œn acest fel, problema propriet„˛ilor funciare trebuie s„ fie rezolvat„ definitiv Ón urm„torii doi ani. Pentru aceasta, oblig„m primarii s„ afi∫eze lunar stadiul aplic„rii legilor funciare ∫i am introdus amenzi pentru tergiversarea sau Ómpiedicarea reconstituirii dreptului de proprietate.
Propunem, totodat„, o serie de m„suri pentru a Óncuraja circula˛ia juridic„ a terenurilor ∫i unificarea propriet„˛ii agricole, Ón scopul cre„rii unei agriculturi competitive cu pia˛a european„.
Se elimin„ dreptul de preem˛iune al vecinilor la cump„rarea unui teren, precum ∫i limita de maxim 200 de hectare de teren arabil la care d„deau dreptul reglement„rile actuale. Œn acest fel, tranzac˛iile cu p„m‚nt se liberalizeaz„, iar schimburile ∫i v‚nzarea de terenuri se scutesc de taxe de timbru ∫i timbru judiciar.
De asemenea, proprietarii Ón v‚rst„ de peste 62 de ani sunt Óncuraja˛i s„-∫i v‚nd„ sau s„-∫i Ónchirieze terenurile, primind o rent„ viager„ anual„. Valoarea rentelor viagere va fi de 50 de euro pentru cei care arendeaz„ ∫i de 100 de euro pentru cei care v‚nd. Fondurile pentru acordarea acestor rente vor proveni din impozitarea terenurilor din extravilan, Ón medie, cu aproximativ 300.000 de lei pe hectar, Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2006.
Valoarea terenurilor agricole va cre∫te datorit„ modific„rilor la Legea cadastrului ∫i a publicit„˛ii imobiliare, modific„ri care vor fi aduse acum. Va fi extins biroul de cadastru la nivel na˛ional, iar meseria de expert cadastral va fi liberalizat„. Pre˛urile pentru lucr„rile de cadastru vor sc„dea, iar statul va finan˛a realizarea cadastrului general.
Dac„ Legea nr. 18/1991 a umplut s„lile de judecat„ cu oameni nedrept„˛i˛i, legea pentru care ne asum„m ast„zi r„spunderea suntem convin∫i c„ va avea un efect invers. Am introdus o serie de reglement„ri pentru a accelera judec„˛ile Ón materie funciar„. Astfel, se creeaz„ complete specializate, se scurteaz„ termenele de judecat„, se simplific„ administrarea probelor ∫i a procedurilor de citare, se elimin„ calea de atac a apelului, se simplific„ punerea Ón executare a hot„r‚rilor emise.
Doamnelor ∫i domnilor,
Reforma Ón domeniul propriet„˛ii pe care o propunem ast„zi are un caracter complex ∫i cuprinz„tor. Nu sunt adeptul jum„t„˛ilor de m„sur„ ∫i, din acest motiv, am ˛inut s„ reglement„m toate aspectele ce ˛in de dreptul la proprietate, de la refacerea acestuia p‚n„ la exercitarea lui Ón mod eficient ∫i conform normelor europene. Astfel, chiar dac„ am fi aplicat m„suri corecte pentru reconstituirea propriet„˛ii, absen˛a unor reglement„ri care s„ asigure eficientizarea exercit„rii dreptului la proprietate nu ar fi rezolvat blocajul existent Ón prezent ∫i nu ar permite dezvoltarea accelerat„ a economiei de pia˛„. Evident, dac„ aceste m„suri ar fi fost luate Ón 1990 sau, eventual, Ón primii ani din decada ’90, Rom‚nia, probabil, ar fi ar„tat ast„zi cu totul diferit.
Acela∫i lucru se poate spune ∫i despre reforma justi˛iei, pe care o facem posibil„ ast„zi prin asumarea r„spunderii Guvernului.
Vom modifica cele trei legi fundamentale ale justi˛iei: Legea nr. 303/2004 privind statutul magistra˛ilor, Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar„.
Demersul nostru are la baz„ principii ferme ale statului de drept: justi˛ia trebuie s„ fie independent„, eficient„ ∫i responsabil„. Am s„ v„ dau c‚teva exemple de m„suri de reform„ pe care le promov„m pe baza acestor principii.
Pentru prima oar„ va fi asigurat„ independen˛a total„ a judec„torilor ∫i a procurorilor, precum ∫i a mijloacelor ca ace∫tia s„-∫i apere acest statut. De exemplu, unui procuror nu i se mai poate lua un dosar pentru a bloca o anchet„, Ón schimb, procurorii pot s„ conteste o decizie nedreapt„ a ∫efului ierarhic. Œnc„lcarea principiului distribuirii aleatorii a cauzelor va fi sanc˛ionat„ disciplinar.
Œn urm„toarele ∫ase luni vor fi organizate concursuri pentru func˛iile de conducere din justi˛ie. Func˛iile de judec„tori, de conduc„tori de instan˛„, Parchet vor fi scoase la concurs pe criterii obiective de performan˛„ ∫i de management. Va fi redus„ vechimea pentru promovarea Ón func˛ii la tribunale, cur˛i de apel ∫i Parchete, pentru a permite accesul magistra˛ilor la posturi pe baz„ de criterii de performan˛„. Aceasta va duce la Ónnoirea corpului de magistra˛i.
Am spus-o ∫i o repet cu aceast„ ocazie: cred c„ Ón sistemul judiciar rom‚nesc exist„ oameni cu coloan„ vertebral„, profesioni∫ti ∫i dedica˛i cauzei justi˛iei. Noi cre„m ast„zi, aici, condi˛iile pentru ca ei s„ se afirme Ón justi˛ia din Rom‚nia. Cre„m, practic, condi˛iile unui nou val Ón magistratura rom‚neasc„.
Consiliul Superior al Magistraturii va fi, de asemenea, consolidat ∫i va putea s„ joace cu adev„rat rolul de garant al independen˛ei justi˛iei. Spre deosebire de situa˛ia actual„, activitatea membrilor C.S.M. va fi permanent„. Statutul de membru C.S.M. va fi incompatibil cu func˛iile de conducere ∫i cu activitatea de judec„tor sau de procuror, ceea ce va permite eliminarea unor eventuale conflicte de interese. C.S.M. va propune numirea Ón func˛ia de procuror ∫i va decide deta∫area ∫i transferul procurorilor. Consiliul va organiza, de asemenea, concursurile pentru accesul Ón magistratur„ ∫i evalu„rile magistra˛ilor dup„ numirea Ón func˛ie. A∫adar, contrar acuza˛iilor din ultima vreme, Ministerul Justi˛iei nu va exercita nici un control asupra carierei ∫i activit„˛ii profesionale a procurorilor, acestea r„m‚n‚nd doar atribute ale Consiliului Superior al Magistraturii.
Spre deosebire de situa˛ia prezent„, C.S.M. va fi responsabilizat, deoarece va trebui s„ prezinte un raport de activitate Ón fa˛a Parlamentului. Nu este vorba de o subordonare politic„ a C.S.M. fa˛„ de Parlament, ci de a permite o dezbatere public„ asupra activit„˛ii acestui for. C.S.M. trebuie s„ r„spund„ pentru activitatea sa. Cet„˛enii, de asemenea, au dreptul s„ ∫tie cum se face actul de justi˛ie. Membrii C.S.M. care nu-∫i vor Óndeplini atribu˛iile legale vor fi sanc˛iona˛i disciplinar. Membrii C.S.M. pot fi revoca˛i din func˛ie la propunerea a cel pu˛in dou„ treimi din num„rul procurorilor ∫i al judec„torilor.
Œn ceea ce prive∫te rolul ministrului justi˛iei, singurul atribut va fi propunerea de numire ∫i revocare Ón func˛ii a procurorilor generali, a adjunc˛ilor acestora ∫i a ∫efilor de sec˛ii, dar nu Ón mod arbitrar, ci pe baza unor evalu„ri obiective ale performan˛elor profesionale ∫i ale eficien˛ei Parchetelor. Numirea propriu-zis„ va fi f„cut„ de pre∫edintele Rom‚niei, la propunerea ministrului justi˛iei, cu avizul C.S.M. Mandatul lor va fi de trei ani, cu posibilitatea de a fi reÓnnoit o singur„ dat„.
Aceast„ procedur„ este conform„ cu procedurile existente Ón statele europene. Ea reflect„ ∫i dispozi˛iile constitu˛ionale privind organizarea ∫i func˛ionarea acestor Parchete, sub autoritatea ministrului justi˛iei.
Œn plus, ∫eful Parchetului General ∫i al Parchetului Anticorup˛ie vor fi evalua˛i anual pentru modul Ón care ∫i-au condus institu˛iile. Rapoartele vor fi prezentate C.S.M. ∫i vor fi Ónso˛ite de dezbateri publice organizate Ón Parlament.
Vorbeam mai devreme despre promovarea tinerei genera˛ii Ón justi˛ie. Reforma noastr„ prevede ∫i eliminarea posibilit„˛ii ocup„rii func˛iei de judec„tor sau procuror dup„ Ómplinirea v‚rstei legale de pensionare. Au fost critici Ón acest sens, ascunz‚ndu-se faptul c„ nu este dec‚t aplicarea principiului constitu˛ional al nediscrimin„rii ∫i lipsei de privilegii. Œn plus, procurorii ∫i judec„torii care au colaborat cu Securitatea nu vor mai putea fi numi˛i Ón func˛ii de conducere.
Judec„torii vor fi specializa˛i pe diverse domenii ∫i, Ón acest sens, vor fi create sec˛ii ∫i instan˛e specializate Ón fiecare jude˛.
Œncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2008, Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie va prelua de la Ministerul Justi˛iei toate atribu˛iile referitoare la gestionarea bugetului cur˛ilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate ∫i al judec„toriilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/21.VI.2005
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
V-am prezentat doar c‚teva dintre m„surile pentru reforma justi˛iei prev„zute Ón legea pentru care Guvernul Ó∫i asum„ ast„zi responsabilitatea. Aceste m„suri reprezint„ mecanismele prin care sistemul judiciar se va transforma ∫i din interior. S-au spus multe lucruri Ón ultima vreme despre reforma sistemului judiciar pe care inten˛ion„m s„ o facem. Au fost unele voci care s-au ridicat, din p„cate, Ómpotriva acestei reforme. Au fost inventate tot soiul de argumente. S-a spus c„ ar fi de fapt o contrareform„ care ar viza reintroducerea controlului politic asupra justi˛iei.
Este semnificativ c„ cei care nu au luat m„suri reale de reform„ a justi˛iei atunci c‚nd erau la putere, dar au patronat generalizarea corup˛iei la nivelul Óntregii societ„˛i, sunt acum cei mai Ónver∫una˛i opozan˛i ai acestui demers. Probabil c„ ei se simt Ón siguran˛„ cu actualul sistem judiciar. Vestea proast„ este c„ sunt printre pu˛inii Ón aceast„ situa˛ie. Sondajele de opinie arat„ constant c„ majoritatea popula˛iei nu are Óncredere Ón justi˛ia din Rom‚nia.
Vestea bun„ pentru rom‚ni este c„ toate m„surile de reform„ pe care le propunem au fost introduse cu consultarea oficialilor europeni. Reforma justi˛iei este conform„ cu normele europene. Œn plus, reforma justi˛iei este garan˛ia c„ Rom‚nia nu va fi am‚nat„ de la aderarea la Uniunea European„ din cauza problemelor din sistemul judiciar. Trebuie s„ reamintesc aici faptul c„ avem o clauz„ de salvgardare pe justi˛ie ∫i afaceri interne care poate am‚na aderarea Rom‚niei cu un an dac„ nu se face reform„.
A∫a cum am mai spus, dac„ fostul Guvern reforma justi˛ia la timpul potrivit, atunci nu am fi avut aceast„ clauz„ de salvgardare, iar corup˛ia nu ar fi devenit un fenomen endemic.
Œn urm„ cu c‚teva zile, Comisia European„ a trimis o scrisoare de avertizare care semnala Ónt‚rzierile din domeniul luptei Ómpotriva corup˛iei, cu prec„dere absen˛a anchetelor unor cazuri de corup˛ie la nivel Ónalt.
Vreau s„ fie foarte clar: Guvernul ∫ti˛i foarte bine c„ nu poate face anchete. Aceasta este numai treaba justi˛iei! Dac„ p‚n„ acum justi˛ia nu a reu∫it s„ combat„ eficient corup˛ia, mai ales Ón condi˛iile Ón care Guvernul pe care-l conduc nu a mai exercitat nici un control politic asupra ei, Ónseamn„ c„ deficien˛ele sunt din sistem. ™i singura solu˛ie pentru repararea acestor deficien˛e este o reform„ real„. Promovarea acestei reforme este singurul lucru pe care-l mai poate face Guvernul Ón acest moment pentru a eficientiza lupta Ómpotriva corup˛iei. ™i sunt convins c„, Ón final, vom reu∫i.
Dac„ opozi˛ia dore∫te s„ depun„ o mo˛iune de cenzur„, aceasta, dup„ p„rerea mea, nu va trece. Coali˛ia guvernamental„ este str‚ns unit„ Ón jurul legii reformei europene Ón Rom‚nia. Nu va fi dec‚t un gest politicianist care va transmite un mesaj clar privind opozi˛ia fa˛„ de reforma justi˛iei ∫i a propriet„˛ii ∫i de preg„tire a Rom‚niei pentru aderarea la Uniunea European„ Ón 2007.
Opozi˛ia ne-a criticat ∫i pe chestiuni de procedur„. S-a spus c„ am recurs la asumarea r„spunderii pentru c„ am vrut s„ evit„m dezbaterile publice. Nu este adev„rat! Toate
prevederile din aceast„ lege au fost Ón dezbatere public„ timp de c‚teva s„pt„m‚ni, iar ini˛iatorii au preluat numeroase amendamente formulate Ón cadrul acestor dezbateri. Mai mult dec‚t at‚t, au fost acceptate ∫i amendamente depuse de parlamentari din toate partidele, inclusiv de la opozi˛ie, dup„ trimiterea textului Ón Parlament. Sunt exact 71 de amendamente depuse de parlamentari.
S-a mai spus ∫i c„ gestul nostru manifest„ dispre˛ fa˛„ de institu˛ia Parlamentului. Total fals! Prin procedura asum„rii r„spunderii, Guvernul vine Ón fa˛a Parlamentului ∫i cere un vot de Óncredere. Asta facem ∫i noi! V„ cerem un vot de Óncredere pentru a face o reform„ de profunzime Ón societatea rom‚neasc„. Este o reform„ care consolideaz„ st‚lpii de rezisten˛„ ai statului de drept, proprietatea privat„ ∫i justi˛ia.
S-a mai spus c„ sunt foarte multe titluri, c„ am modificat foarte multe legi ∫i c„ am umplut foarte multe pagini. Din p„cate, vreau s„ subliniez c„ reforma nu se c‚nt„re∫te la kilogram sau la leg„tur„, ca la pia˛„, ci se evalueaz„ prin efectele pe care le genereaz„ Óntr-o societate.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Œmbinarea Óntr-o singur„ lege a reformei europene a tuturor m„surilor ce ˛in de reforma propriet„˛ii ∫i a justi˛iei este coerent„ ∫i logic„. Proprietatea nu poate fi garantat„, iar raporturile Óntre proprietari nu au stabilitate f„r„ o justi˛ie independent„, eficient„ ∫i modern„. Noi am venit cu o abordare complex„ care s„ rezolve Ón mod coerent deficien˛ele de sistem din aceste domenii fundamentale ale statului de drept.
Nu am vrut s„ mai lucr„m cu jum„t„˛i de m„sur„ ∫i cu c‚rpeli. ™tiu, pentru societatea rom‚neasc„ e o premier„, dar este normal pentru momentul actual. Guvernul pe care-l conduc este ferm dedicat reformei.
Œn Óncheiere, subliniez din nou c„ aceste prevederi vor juca un rol crucial Ón procesul de preg„tire a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. F„r„ rezolvarea problemelor de sistem de care am vorbit p‚n„ acum, Rom‚nia nu are un viitor Ón Uniunea European„. Vom r„m‚ne mereu la periferia lumii civilizate. ™i ca prim-ministru, ∫i, totodat„, ca rom‚n, eu nu doresc ∫i nu pot s„ accept acest lucru!
Pentru toate aceste motive, Guvernul pe care-l conduc Ó∫i asum„ ast„zi r„spunderea Ón fa˛a Parlamentului pentru proiectul de Lege privind reglementarea juridic„ a propriet„˛ii ∫i reforma Ón justi˛ie.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.