## **Domnul Eugen Orlando Teodorovici** – _ministrul finanțelor publice_ **:**
Sunt convins că veți fi mult mai mulțumiți dacă voi da citire gândurilor așternute pe bucățile de hârtie decât să vă dau eu reacția directă și așa cum aș dori eu să o fac, vizavi de textul moțiunii și chiar vizavi de unii semnatari ai moțiunii, despre al căror istoric știu foarte multe și pot spune foarte multe, vizavi de modul în care administrația publică din România a ajuns să fie astăzi. Dar cu altă ocazie. Și, la următoarea moțiune, vă propun acest lucru.
Doamnă președinte,
Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,
„Un om de stat, precum și o politică de stat stau pururi deasupra partidelor, încât idealul unui om de partid e opus acelui om de stat”, scria cândva cel mai mare poet și gazetar român, Mihai Eminescu.
Stimați colegi,
Finanțele țării sunt un subiect mult prea important pentru a fi tratat într-o manieră atât de neprofesionistă și superficială, pe de o parte, și atât de lipsită de eleganță și maturitate, ca ton, pe de altă parte, precum în această moțiune.
Așa cum, în mod surprinzător, chiar în textul moțiunii se recunoaște, întotdeauna am luat poziție și am acționat în problemele de finanțe publice, și nu numai, cu bună-credință, transparent și asumat, pe baza unei analize temeinice, cu imparțialitate și doar în slujba statului român și a cetățenilor României, la fel voi face și astăzi.
Și, cu acest gând, aș dori să încep prin a le adresa colegilor mei liberali un sincer la mulți ani pentru recenta aniversare a celor 143 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal și a adevăratului curent liberal românesc, care a fost clădit de politicieni de o reală valoare, care puneau mai presus de interesele individuale idealurile naționale ale României și ale românilor.
Ar fi fost de așteptat ca un partid istoric cum este Partidul Național Liberal să continue, prin oamenii care îl reprezintă, ideile, reformele, convingerile și idealurile cu profunde rădăcini naționaliste ale acelora care au pus bazele acestui curent politic în țara noastră.
Și totuși mă bucur că și în PNL-ul de azi, cu atât mai mult cu cât este un partid aflat în opoziție, se regăsesc mulți colegi, adevărați specialiști, de o certă valoare, a căror prietenie mă onorează. Oameni fără orgolii deșarte și complet neproductive, care înțeleg că idealurile comune se pot clădi împreună.
Cu toate acestea, probabil că vocea lor nu contează, iar conducerea PNL alege din nou spectacolul în locul demersurilor constructive.
Dar nu privesc nici măcar cu surprindere inițiativa dumneavoastră, stimați colegi liberali, dacă pot numi astfel acest demers lipsit de substanță și profesionalism. Cu atât mai mult cu cât am mai trecut prin alte două moțiuni, în calitatea mea de ministru al fondurilor europene și în primul mandat de ministru al finanțelor publice.
Ambele mi-au oferit ocazia de a prezenta în fața Parlamentului cele mai importante realizări, măsurile pe care le-am adoptat, soluțiile pe care le-am propus.
Toate remarcate și apreciate, la acel moment, de partenerii sociali, de mediul de afaceri, de reprezentanții autorităților locale și chiar de partenerii externi.
Toate dovedite ulterior prin rezultate pozitive în economie. Dar, din păcate, neînțelese sau neacceptate, cu vădită rea-voință, de unii dintre membrii opoziției.
Acum, cu ocazia celei de-a treia moțiuni, am totuși un regret. Acela că partidul căruia îi aparțin nu a considerat oportun ca într-un moment foarte dificil pentru această țară, probabil una dintre cele mai nefaste perioade ale guvernării ei postdecembriste, aceea din anul 2016, a bine-cunoscutului „Guvern zero”, să utilizeze, cu eficiența și profesionalismul dovedite în atâtea ocazii, acest instrument, moțiunea, pentru a preveni căderea atât de adâncă pe panta nepăsării și a incompetenței profesionale, politice și decizionale.
Dacă anterior au încercat să sensibilizeze Parlamentul României și implicit pe alegători, cu povești ce ne aminteau de copilăria petrecută la gura sobei, acum doamna Turcan depășește cu puțin stadiul poveștilor de adormit copiii și trece în registrul argumentelor grave, care fac apel la viitorul nostru de pensionari. Apreciez totuși că este un progres, dacă nu în calitatea argumentelor, măcar în plan stilistic.
Fără a insista pe tonul moțiunii, aș menționa un singur lucru. Moțiunea îmi atribuie luări de poziție și acțiuni care au însemnat profesionalism și nepărtinire, fără interese meschine, indiferent de context.
Nu credeam că lupta politică poate schimonosi într-atât judecata umană încât acest comportament să fie interpretat, în aceeași moțiune, ca diletantism sau exercițiu de imagine. Este exact opusul.
Din păcate, a face un text de moțiune care încearcă să suplinească lipsa de pregătire cu un ton strident și imatur este ceea ce poate fi numit, pe bună dreptate și din păcate, diletantism și exercițiu de imagine.
Ar fi bine, pentru noi toți, pentru generațiile următoare, să depășim acest diletantism păgubos și politicianism ieftin de imagine.
Vă cer permisiunea, dragi colegi, să mai fac o observație. O observație care ține de substanța democrației – respectul, printre altele, respectul față de instituțiile reprezentative ale democrației.
Moțiunea cuprinde expresia „doar senator și președinte al Comisiei pentru buget, finanțe”. Acest „doar” spune multe despre respectul semnatarilor pentru instituția parlamentară.
În același registru, moțiunea adresează ministrului finanțelor și întrebări care nu țin de aria de acțiune a ministerului pe care îl conduce. Această lipsă de cunoaștere trădează, probabil, aceeași lipsă de respect atât față de instituția Executivului, cât și față de cea parlamentară. Și vă întreb: cui aparține, de fapt, diletantismul? Cine urmărește, mai precis, un exercițiu de imagine?
Doamnelor și domnilor deputați,
Stimați colegi,
Niciodată nu mi-am permis, în special în documente sau poziții oficiale, să iau în derâdere sau să minimalizez importanța vreuneia dintre funcțiile publice în care am fost învestit.
Întotdeauna am înțeles să tratez cu responsabilitate și să nu îmi permit să fac, în special de la tribuna solemnă a Parlamentului, forul legislativ suprem al unei țări europene, afirmații de natură să denigreze și să aducă atingere în orice fel funcției pe care am reprezentat-o.
Nu m-aș fi gândit că poveștile nemuritoare citite în copilărie ar putea să ajungă vreodată sursă de inspirație pentru colegi în Parlament, care, incapabili de a înțelege măsurile și deciziile pe care le-am susținut în domeniul fiscal-bugetar sau – și aici aș vrea să nu am dreptate – cu rea-voință sau mânați de interese personale, partinice sau de altă natură, doresc să oprească cu orice preț evoluția spre bunăstare a poporului român și, implicit, a celor care i-au votat.
## Stimați colegi,
Țin să precizez, cu această ocazie, că intenția autorilor acestei moțiuni – pentru că nu o cred capabilă singură pe doamna Turcan de atâta creativitate literară – de a mă asocia cu vreun demers al PNL este una, cel puțin, forțată, având în vedere că întotdeauna m-am situat de partea unei idei, a unei măsuri sau a unei decizii care era de natură să producă un efect pozitiv pentru economia României și, implicit, pentru cetățenii săi.
Astfel, întotdeauna, din poziția mea în Parlament, am susținut nu persoane, nu partide, ci idei și obiective în slujba statului și a cetățeanului român.
Doamnelor și domnilor deputați,
În continuare, cu respect pentru timpul și atenția celor pe care românii i-au votat în Parlamentul României, voi trece în revistă subiectele pertinente pentru ministerul pe care îl conduc, cu răspunsuri clare la fiecare dintre acestea. Va reieși fără echivoc cât de voit nedocumentate, nejustificate și slab pregătite sunt sau nu aceste puncte din moțiune.
Stimați colegi,
Cred că este timpul să răspundem cu date, cu cifre și cu informații corecte în fața unor acuzații tendențioase și nefondate.
Din lipsă de imaginație – sau poate îmi spuneți dumneavoastră cum să o denumesc – se încearcă asocierea acțiunilor mele cu PNL. De exemplu, respingerea introducerii impozitului pe cifra de afaceri până la plafonul de un milion de euro. Dar este exact ceea ce am susținut și promovat la Comisia pentru buget, finanțe: amendamentul la Ordonanța de urgență la Codul fiscal pentru introducerea posibilității de a opta cu privire la impozitul pe profit sau pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri sub un milion de euro și capital social de cel puțin 45.000 RON.
Ca urmare a introducerii acestei măsuri, microîntreprinderile care optează pentru plata impozitului pe profit aplică, pe de o parte, regimul deducerilor, prevăzut în cazul proiectelor de impozit pe profit, iar pe de altă parte beneficiază de facilitățile privind scutirea de la plata impozitului pentru profitul reinvestit.
Și cred că acesta este doar unul dintre exemplele concludente că statul trebuie să lase la dispoziția mediului de afaceri deciziile cu privire la măsurile care trebuie promovate pentru susținerea economiei.
Vorbind, apoi, despre modificările aduse Codului fiscal în anul 2018, colegii de la PNL omit să spună că aceste modificări au fost efectuate pentru simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, diminuarea costurilor de administrare și digitalizarea serviciilor, pentru despovărarea oamenilor, pentru a le economisi timpul și pentru a le ușura viața.
Din păcate, remarc lipsa totală a referirilor la oportunitatea acestor modificări, cu atât mai mult cu cât o mare parte dintre măsurile reclamate în moțiune au fost solicitate de mediul de afaceri.
Le recomand distinșilor colegi semnatari să discute mai mult cu alegătorii pentru a înțelege cu ce se confruntă aceștia zi de zi.
Prin modificările aduse s-au avut în vedere: îmbunătățirea conformării voluntare a contribuabililor privind obligațiile declarative și de plată; posibilitatea achitării de către aceștia a obligațiilor fiscale în funcție de resursele financiare proprii, fără să fie constrânși de plata unor obligații accesorii generate de neachitarea la anumite termene scadente; susținerea mediului de afaceri și stimularea investițiilor; eliminarea unor disfuncționalități, un exemplu fiind asigurarea condițiilor necesare pentru ca salariile nete ale angajaților scutiți de la plata impozitului pe venit să nu fie diminuate începând cu 1 ianuarie 2018 – persoane încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, persoane care desfășoară
activități în domeniul creării de programe pentru calculator, în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, precum și cele care desfășoară activități cu caracter sezonier.
Dacă o parte dintre colegii noștri din Parlament numesc „cârpeală” recentele modificări aduse Codului fiscal, țin să precizez că voi susține fără reținere orice modificare a Codului fiscal sau a Codului de procedură fiscală, zi de zi, dacă va fi nevoie, atât timp cât prin aceste modificări se poate aduce o îmbunătățire, o eficientizare sau o relaxare în domeniul fiscalității.
Ne plângem cu toții de birocrația excesivă și de lipsa serviciilor online. Este de neiertat că o moțiune în Parlamentul României vine să critice tocmai astfel de măsuri, prin argumentul incredibil că măsurile benefice sunt în număr mult prea mare, aceasta fără a face vreo referire la conținutul lor, lucruri cu care este clar că până și autorii moțiunii sunt, de voie, de nevoie, de acord, din moment ce nu găsesc motiv pentru a le critica în vreun fel.
Atunci când ceva trebuie simplificat, când ceva trebuie eliminat, când viața oamenilor și a companiilor poate fi făcută mai ușoară, mai simplă și mai bună, dumneavoastră ce faceți?
Eu am luat și iau acele măsuri care se impun și pe care le-ați susținut cu toții, de fapt. Sper doar ca interesele înguste și mărunte de partid sau de altă natură să nu vă orbească sau să vă împiedice a le înțelege, a aprecia și a sprijini măsurile bune pentru oameni, doar pentru că sunt propuse și puse în practică de membrii unei alte formațiuni politice.
Chiar mi-am propus ca în luna iunie a acestui an să inițiez o campanie amplă de evaluare a celor două coduri – Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, articol cu articol, alături de toți colegii din Senat, din Camera Deputaților, din comisiile parlamentare de specialitate și de toți actorii și structurile sau organizațiile reprezentative pentru mediul economic, pentru ca, până în toamnă, să venim cu un pachet legislativ nou, modern, ușor de înțeles și de aplicat.
Mai mult, doresc să venim cu o nouă inițiativă legislativă, care să elimine eventualele abuzuri ale oricărei guvernări. Cum? Printr-o prevedere clară în baza căreia modificările asupra celor două coduri să poată fi delimitate din punctul de vedere al competențelor. Doar Parlamentul să aibă dreptul de a adăuga, iar Guvernul să se limiteze la măsurile de simplificare și eficientizare.
Fac apel pe această cale la experiența tuturor colegilor din Parlament, inclusiv a autorilor acestei moțiuni, să facă dovada adevăratei responsabilități politice și să vină cu propuneri măcar în domeniile de competență, dacă acestea există, și să lase deoparte plăcerea jocului asociativ de cuvinte, menit a crea doar circ pe scena politică a României.
Poate ar fi fost util să discutăm despre combaterea evaziunii fiscale – o temă de mare interes atât pentru mediul de afaceri, care își dorește o concurență loială în piață, cât și pentru mediul politic, indiferent dacă este vorba despre putere sau opoziție.
Noi, Guvernul României, am făcut deja primii pași în această direcție. Iar memorandumul adresează într-un mod pragmatic și hotărât problema fraudei și a evaziunii, ținând seama de faptul că aceasta limitează capacitatea unui stat de a colecta venituri și de a-și pune în aplicare politica economică, denaturează concurența între întreprinderi și erodează condițiile corecte și echitabile în piață, în detrimentul tuturor contribuabililor.
Se impune adoptarea unor măsuri urgente, până la sfârșitul anului 2018, care să limiteze acest fenomen.
România are nevoie de refacerea conceptuală a legislației penale în domeniul fiscal – Legea evaziunii, Codul penal, Codul de procedură penală –, pentru îndeplinirea interesului general de recuperare a creanțelor statului. Iar ca acest
demers să aibă succes este nevoie de profesionalism, responsabilitate și consens politic.
Deficitul bugetar reprezintă un alt subiect tratat de colegii de la PNL cu superficialitate și fără analiză aprofundată a datelor.
Deficitul înregistrat în primul trimestru, calculat ca diferența dintre veniturile și cheltuielile totale, în sumă de 4,46 de miliarde de lei, se situează sub nivelul programat pentru primul trimestru – nivelul prognozat la 8,96 de miliarde de lei – și nu reprezintă o surpriză pentru nimeni, cu atât mai puțin pentru investitori, în datoria publică sau în alte instrumente.
Guvernele anterioare erau criticate pentru că făceau deficitul în luna decembrie și că acest tip de execuție bugetară, în care deficitul se formează în ultimele luni, nu este unul benefic. Acum primim critici pentru că avem o execuție unitară a bugetului: deficitul, la patru luni, este de 0,65% din PIB, este unul normal pentru această perioadă, în condițiile unei execuții bugetare echilibrate.
Mai mult, aș vrea să vă reamintesc că anul 2015 s-a încheiat cu un deficit structural de -0,2% din PIB, minim istoric înregistrat...
Știți, când mă uit la dumneavoastră, cu scuzele de rigoare, dacă îmi permiteți, sunteți și tânără, și membru liberal...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.