Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·15 noiembrie 2011
procedural · Trimis la votul final
Vasile Popeangă
Aprobarea modificării programului de lucru 54–55
Discurs
„Iar tăiem, tăiem, tăiem, să vedem ce minte-avem!”
Informațiile despre proiectul bugetului pentru anul 2012 care au reușit să răzbată dinspre puterea portocalie, pe diverse surse aproape oficiale, au reușit ce n-a reușit Băsescu: să împartă opoziția în câteva grupări mai hotărâte ca oricând în tăria opiniilor lor.
Una dintre grupări deja crede cu tărie că, atunci când Dumnezeu vrea să dea pierzaniei pe cineva, mai întâi îi ia mințile, și dă ca exemplu creșterea de buget cu încă un milion a Administrației Prezidențiale, în vreme ce Ministerul Culturii mai slăbește cu vreo 30%. Dacă stai să te gândești, e normal pe undeva: când „baza fundamentului” Palatului Cotroceni au devenit manelele, ce nevoie mai e de altă cultură? În plus: ce se întâmplă că, indiferent ce ar fi, inclusiv mama crizei, Administrația Prezidențială cunoaște o creștere a bugetului în fiecare an, precum Făt-Frumos din poveste? Dacă nu e an electoral, bugetul la dispoziția lui Băsescu crește. Dacă e an electoral, dar care nu implică direct Președinția, iarăși crește bugetul Cotrocenilor! Probabil mai sunt zvastici de pus pe fundul căluților roz... Sau să înțelegem că, la anul, or să fie iarăși pe la Cotroceni conclavurile violet și e nevoie de bani pentru sărățele și sucuri, să nu i se usuce gâtul vreunui confrate de-al nepoatei mamei Omida sau de-al lui Aliodor Manolea? Ori în 2012 mărețele creiere din umbră ale Cotrocenilor și-au propus s-o aducă pe însăși celebra Djuna Davitasvili și nu pot s-o primească fără o măslină, o scobitoare, ceva acolo...!
E bine, în schimb, că anul acesta, deși la dispoziția pixului lui Boc au stat peste un miliard de euro pentru „jumulit” primarii opoziției și „uns” primarii proprii, ca să nu dispară cumva-n ceață, nu s-au găsit niște bani pentru a asigura liniștea unui spital superspecializat, cum este Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”, cel care asigură trei sferturi din urgențele cardiace naționale și care operează cel puțin 1.000 de români suferinzi pe lună, spitalul suplimentând lunar, câte unui regiment de bolnavi, perioada de contribuție cu ani și ani la bugetul statului și de ștampilat la vreme de alegeri! În loc să fie recunoscător acestui celebru spital că îi ține contribuabilii vii, Guvernul Boc parcă ar fi hotărât, chiar cu prețul vieții românilor, să nu aducă bani la buget! Își omoară contribuabilii prin dezastrul de la sănătate, nu strânge taxele și impozitele decât într-un procent mărunt, încurajează evaziunea fiscală și tot așa...
O altă grupare importantă a opoziției, divizată de proiectul de buget pe anul viitor al actualei puteri este cea care a devenit adepta teoriei conspirației, văzând că strigătul de luptă al sectelor portocalii a devenit „Totul pentru furt, totul pentru victorie!”. După experiența de la alegerile trecute, când un anume prinț al marmurei, ulterior devenit prinț și al bordurilor Capitalei, încerca la drum de seară să-l încredințeze pe un coleg de-al nostru de suferință că, dacă dă ceva de băut, îi spune el, chiar dacă era doar la jumătatea numărătorii paralele, care o să fie scorul, cu precizie de țâșpe zecimale, văzându-se creșterile din anul viitor pentru instituții de forță ale statului – SRI, SIE și Ministerul Afacerilor Externe (alias „1.000.000 de voturi furate pentru PDL din diaspora”), Ministerul Public (ca să lucreze cu celeritate dosarele „care trebuie”), Agenția Națională de Integritate (ca să furnizeze de zor dosare Parchetului din care să rezulte iarăși și iarăși că numitul Mircea Diaconu iar e director de teatru simultan cu senator și că și-a numit regizor nevasta, chiar dacă acesteia i-a scăzut salariul), Curtea Constituțională (supranumită în popor „5 la 4”), înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii (asta e: nu merge cu biciul, încercăm cu zăhărelul!), Ministerul Comunicațiilor (ca să se miște informațiile repede și în afara STS-ului), Ministerul Finanțelor (ca să fie amabil cu sponsorii de partid) –, prima și cea mai puternică impresie este că toate instrumentele statului care pot fura voturile românilor, le pot deturna ori pot ajuta în acest sens sunt încurajate financiar să o facă sub diverse justificări și într-un an de mare austeritate.