Mircea Valer Pu∫c„

îBugetul destinat educa˛iei ∫i cercet„rii“

De mul˛i ani discu˛iile privind priorit„˛ile ∫i reflectarea acestora Ón bugetele anuale sunt, Ón egal„ m„sur„, aprinse ∫i neproductive. Cu toate prevederile reglementate (Óncep‚nd cu cele consacrate Ón Constitu˛ie ∫i continu‚nd cu prevederile din legile speciale), niciodat„ educa˛ia, ca de altfel nici cercetarea nu au beneficiat de fondurile necesare. Din p„cate, Ón privin˛a educa˛iei ∫i a cercet„rii nu a existat determinarea necesar„ pentru a plasa aceste domenii Ón zona corect„...

Declara˛ia de la Lisabona, adoptat„ Ón 2000, precizeaz„ rolul pe care aceste domenii Ól joac„ Ón cre∫terea competitivit„˛ii economiei statelor membre ale Uniunii Europene ∫i angajamentul acestora de a mobiliza resurse Ón scopul atingerii unui obiectiv de performan˛„: Uniunea European„, Ón ansamblu s„u, s„ devin„ principala for˛„ mondial„ Ón privin˛a competitivit„˛ii! Calea asumat„ prin amintita declara˛ie este de a asigura atingerea obiectivului, prin efortul sus˛inut al tuturor statelor Ón a participa la edificarea societ„˛ii bazate pe cunoa∫tere, rolul major prin strategie fiind asumat de cele dou„ domenii: educa˛ia ∫i cercetarea. Resursa uman„ Ónalt calificat„ ∫i tehnologiile moderne s-au prefigurat Ón solu˛ii viabile pentru atingerea obiectivului propus.

Cum s-au reflectat acestea Ón politicile promovate Ón Rom‚nia este u∫or s„ constat„m prin simpla analiz„ a resurselor puse la dispozi˛ia celor dou„ domenii... Ceea ce este mai grav este faptul c„ abordarea privitoare la cele dou„ domenii este veche ∫i neschimbat„. Œn loc s„ fie privite ca domenii de profit, loc al investi˛iilor cu efecte economice benefice, cele dou„ domenii au continuat s„ fie privite ca dou„ consumatoare de fonduri ∫i at‚t! Faptul c„ statisticile f„cute Ón ˛„ri cu economie competitiv„ ne arat„ c„ un dolar investit Ón educa˛ie aduce ∫apte dolari Ón economie sau c„ un dolar investit Ón cercetare aduce zece Ón economie i-a l„sat reci pe cei care au îg‚ndit“ bugetele de stat anuale ∫i au alocat resursa financiar„...

™i probabil c„ nici nu putea fi altfel at‚ta vreme c‚t modernizarea ∫i reforma din domeniul finan˛elor publice Ónt‚rzie. Œn locul instrumentelor moderne asociate îbugetelor orientate spre rezultate“ (finan˛area programelor ∫i a proiectelor), am r„mas cantona˛i Ón configurarea îbugetelor orientate spre cheltuieli“, conform unei logici apar˛in‚nd mijlocului secolului trecut, tributare unei iner˛ii, cu mici varia˛ii, ale execu˛iilor bugetare anterioare. Lipsesc, a∫adar, instrumentele necesare finan˛„rii multianuale a programelor ∫i proiectelor ∫i, pe cale de consecin˛„, reformele majore nu pot dispune de fonduri necesare, nu pot fi finalizate strategii coerente, ∫i totul se rezum„ la îplanuri anuale“...

Cu siguran˛„ c„ dac„, Óncep‚nd cu 1990, educa˛ia ∫i cercetarea ar fi dispus de resursele necesare, dar ∫i de politici coerente, alta ar fi fost competitivitatea economic„ a Rom‚niei, alta mentalitatea cet„˛enilor, alta preg„tirea celor care ast„zi trebuie s„ asigure integrarea ˛„rii Ón Uniunea European„. Simplul fapt c„ p‚n„ acum s-au produs gre∫eli care ne afecteaz„ competitivitatea economiei ∫i competen˛a resursei umane nu este un motiv de a persista Ón gre∫eal„. Din contr„, trebuie rapid luate m„surile necesare, at‚t c‚t se mai poate, ∫i ie∫it din acest cerc vicios care nu duce dec‚t la am‚narea _sine die_ a m„surilor de reform„ structural„ autentice, de preg„tire a economiei, pentru a putea face fa˛„ cu succes presiunilor concuren˛iale, Óntr-o economie globalizat„ ∫i pe o pia˛„ global„!