îF„r„ patim„, despre decalajele ∫i criza Rom‚niei“ M-a bucurat faptul c„ sociologii, utiliz‚nd instrumentele de analiz„ ∫tiin˛ific„ specifice domeniului, confirm„ o p„rere mai demult exprimat„, aceea c„, Ón principal, criza Ón care se g„se∫te Rom‚nia este o criz„ de natur„ economic„ ∫i de func˛ionare a comunit„˛ilor.
Pentru a justifica aceast„ pozi˛ie, conform c„reia criza principal„ este preponderent economic„, ∫i aceasta, la r‚ndul ei, determin„ imposibilitatea sus˛inerii dorin˛elor popula˛iei ∫i creeaz„ lipsa de perspectiv„ pe durat„ medie ∫i lung„, v„ propun o analiz„ asupra realiz„rii veniturilor la bugetul consolidat al statului.
Pentru aceasta, am folosit datele oferite de Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ (A.N.A.F.) pentru veniturile ob˛inute Ón primele 10 luni ale anului 2006. Pentru a avea o unitate obiectiv„ Ón cadrul analizei, veniturile se raporteaz„ pentru fiecare jude˛ la num„rul de locuitori, aceast„ modalitate fiind utilizat„ pentru realizarea unei ierarhiz„ri pe care o dorim c‚t mai corect„.
Tabelul nr. 1 prezint„ sintetic rezultatele unei analize comparative a contribu˛iilor bugetare ale jude˛elor la bugetul consolidat al statului.
Tabelul nr. 1 — _Contribu˛iile bugetare ale jude˛elor la bugetul consolidat al statului_
|Nr.<br>crt.|Jude˛ul|CBS<br>(euro/loc.)|CBASSS<br>(euro/loc.)|CBAS<br>(euro/loc.)|CBFNUASS<br>(euro/loc.)|CBCS<br>(euro/loc.)|
|---|---|---|---|---|---|---|
|1.|Alba|177,92|131,08|14,49|69,74|393,24|
|2.|Arad|719,65|168,77|19,59|89,56|997,56|
|3.|Arge∫|423,06|130,51|13,86|66,22|633,64|
|4.|Bac„u|215,63|97,29|10,48|50,95|374,34|
|5.|Bihor|693,76|154,77|17,44|82,11|948,08|
|6.|Bistri˛a-N„s„ud|156,05|101,68|13,55|55,14|326,43|
|7.|Boto∫ani|80,71|80,58|9,02|44,23|214,54|
|8.|Bra∫ov|454,35|186,39|20,51|93,59|754,84|
|9.|Br„ila|175,53|116,74|13,10|64,43|369,80|
|10.|Buz„u|163,51|97,90|10,62|53,71|325,74|
|11.|Cara∫-Severin|103,99|92,27|9,96|49,34|255,56|
|12.|C„l„ra∫i|122,85|79,95|8,85|46,51|258,16|
|13.|Cluj|527,09|209,03|24,56|110,04|870,73|
|14.|Constan˛a|1242,84|168,06|18,04|90,66|1519,60|
|15.|Covasna|230,78|123,79|13,53|67,75|435,85|
|16.|D‚mbovi˛a|192,82|82,09|8,89|43,62|327,43|
|17.|Dolj|247,84|116,79|12,87|61,32|438,83|
|18.|Gala˛i|395,92|112,33|12,43|57,21|577,90|
|19.|Giurgiu|404,85|65,61|7,14|37,92|515,52|
|20.|Gorj|218,18|141,02|13,62|63,22|436,03|
|21.|Harghita|236,26|131,27|14,73|71,14|453,40|
|22.|Hunedoara|226,80|130,83|14,14|63,96|435,72|
|23.|Ialomi˛a|141,91|82,94|9,00|46,42|280,27|
|24.|Ia∫i|201,24|133,33|15,26|70,18|420,00|
|25.|Ilfov|1168,71|224,16|24,88|118,42|1536,16|
|26.|Maramure∫|151,78|107,62|11,81|56,31|327,52|
|27.|Mehedin˛i|128,05|91,58|9,99|48,67|278,30|
|28.|Mure∫|271,35|129,69|14,41|69,55|485,01|
|29.|Neam˛|130,92|91,47|9,84|45,56|277,80|
|30.|Olt|121,94|76,19|8,15|40,82|247,10|
|31.|Prahova|819,97|139,31|15,20|72,03|1046,50|
|32.|Satu Mare|533,08|128,02|14,06|68,31|743,48|
|33.|S„laj|249,83|106,70|13,45|57,90|427,88|
|34.|Sibiu|376,45|176,40|19,75|91,89|664,49|
|35.|Suceava|140,03|82,40|9,17|44,73|276,33|
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/2.III.2007
CBASS — contribu˛ia la bugetul asigur„rilor sociale de stat;
CBAS — contribu˛ia la bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj;
CBFNUASS — contribu˛ia la bugetul Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate;
CBCS — contribu˛ia la bugetul consolidat al statului. Conform analizei, situa˛ia contribu˛iilor jude˛elor la bugetul de stat se prezint„ astfel:
— 3 jude˛e cu o contribu˛ie mai mic„ de 100 de euro/locuitor (Boto∫ani, Teleorman, Vaslui);
— 15 jude˛e cu o contribu˛ie Óntre 100 ∫i 200 de euro/locuitor (Alba, Bistri˛a-N„s„ud, Br„ila, Buz„u, Cara∫Severin, C„l„ra∫i, D‚mbovi˛a, Ialomi˛a, Maramure∫, Mehedin˛i, Neam˛, Olt, Suceava, V‚lcea, Vrancea);
— 9 jude˛e cu o contribu˛ie Óntre 200 ∫i 300 de euro/locuitor (Bac„u, Covasna, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ia∫i, Mure∫, S„laj);
— dou„ jude˛e cu o contribu˛ie Óntre 300 ∫i 400 de euro/locuitor (Gala˛i, Sibiu);
— 3 jude˛e cu o contribu˛ie Óntre 400 ∫i 500 de euro/locuitor (Arge∫, Bra∫ov, Giurgiu);
— dou„ jude˛e cu o contribu˛ie Óntre 500 ∫i 600 de euro/locuitor (Cluj, Satu Mare);
— un jude˛ cu o contribu˛ie Óntre 600 ∫i 700 de euro/locuitor (Bihor);
— dou„ jude˛e cu o contribu˛ie Óntre 700 ∫i 800 de euro/locuitor (Arad, Tulcea);
— un jude˛ cu o contribu˛ie Óntre 800 ∫i 900 de euro/locuitor (Timi∫);
— dou„ jude˛e cu o contribu˛ie Óntre 1.000 ∫i 1.500 de euro/locuitor (Constan˛a, Ilfov);
— Bucure∫tiul, cu o contribu˛ie mai mare de 1.500 de euro/locuitor;
— contribu˛ia medie la bugetul de stat este de 463 de euro/locuitor;
— raportul Óntre cea mai mare contribu˛ie, Bucure∫ti (1.564 de euro/locuitor), ∫i cea mai mic„ contribu˛ie, Teleorman (80,52 de euro/locuitor), este de 19,42.
Analiz‚nd situa˛ia pe regiuni de dezvoltare, situa˛ia contribu˛iilor la bugetul de stat se prezint„ astfel:
— Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Bihor, Bistri˛aN„s„ud, Cluj, Maramure∫, Satu Mare ∫i S„laj) are o contribu˛ie de 385 de euro/locuitor;
— Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (Bac„u, Boto∫ani, Ia∫i, Neam˛, Suceava, Vaslui) are o contribu˛ie la bugetul de stat de 142 de euro/locuitor;
— Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Olt, Mehedin˛i, V‚lcea) are o contribu˛ie la bugetul de stat de 183 de euro/locuitor;
— Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (Br„ila, Buz„u, Constan˛a, Gala˛i, Tulcea, Vrancea) are o contribu˛ie la bugetul de stat de 470 de euro/locuitor;
— Regiunea de Dezvoltare Vest (Arad, Cara∫-Severin, Hunedoara, Timi∫) are o contribu˛ie la bugetul de stat de 426 de euro/locuitor;
— Regiunea de Dezvoltare Centru (Alba, Bra∫ov, Covasna, Harghita, Mure∫, Sibiu) are o contribu˛ie la bugetul de stat de 291 de euro/locuitor;
— Regiunea de Dezvoltare Sud—Muntenia (Arge∫, C„l„ra∫i, D‚mbovi˛a, Giurgiu, Ialomi˛a, Prahova, Teleorman) are o contribu˛ie la bugetul de stat de 312 de euro/locuitor.
Conform analizei comparative, pentru bugetul de stat avem urm„toarele concluzii:
— raportul Óntre contribu˛ia proprie la bugetul de stat ∫i valoarea medie pe ˛ar„ variaz„ Óntre 0,3, pentru Regiunea de Nord-Est, ∫i 3,37, pentru Bucure∫ti—Ilfov;
— 6 regiuni din 8 sunt sub media na˛ional„;
— 10 jude˛e au o contribu˛ie situat„ deasupra valorii medii (Arad, Bihor, Cluj, Constan˛a, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Timi∫, Tulcea, Bucure∫ti) ∫i 32 de jude˛e se situeaz„ sub valoarea medie.
Din analiza comparativ„ a contribu˛iilor jude˛elor la bugetul asigur„rilor sociale de stat se pot trage urm„toarele concluzii:
— raportul Óntre contribu˛ia proprie la bugetul asigur„rilor sociale de stat ∫i valoarea medie variaz„ Óntre 0,63 (Regiunea de Nord-Est) ∫i 2,59 (Bucure∫ti);
— 6 regiuni sunt situate sub media na˛ional„;
— 9 jude˛e au o contribu˛ie mai mare dec‚t media na˛ional„ (Arad, Bihor, Cluj, Constan˛a, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Timi∫, Bucure∫ti), 33 de jude˛e fiind sub media na˛ional„;
— raportul Óntre cea mai mare contribu˛ie (Bucure∫ti, 381 euro/locuitor) ∫i cea mai mic„ contribu˛ie (Giurgiu, 65 euro/locuitor) este de 5, 68.
Din analiza comparativ„ a contribu˛iilor jude˛elor la bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj se pot trage urm„toarele concluzii:
— raportul Óntre contribu˛ia proprie la bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i valoarea medie variaz„ Óntre 0,62 (Regiunea de Sud Muntenia) ∫i 2,68 (Bucure∫ti);
— 5 regiuni sunt situate sub media na˛ional„;
— 9 jude˛e au o contribu˛ie mai mare dec‚t media na˛ional„ (Arad, Bihor, Bra∫ov, Cluj, Constan˛a, Ilfov, Sibiu, Timi∫, Bucure∫ti);
44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/2.III.2007
— raportul dintre cea mai mare contribu˛ie (Bucure∫ti, 43 euro/locuitor) ∫i cea mai mic„ contribu˛ie (Giurgiu, 7,14 euro/locuitor) este de 6,14.
Din analiza comparativ„ a contribu˛iilor jude˛elor la bugetul asigur„rilor de s„n„tate se pot trage urm„toarele concluzii:
— raportul Óntre contribu˛ia proprie la bugetul asigur„rilor de s„n„tate ∫i valoarea medie variaz„ Óntre 0,62 (Regiunea de Nord Est) ∫i 2,7 (Bucure∫ti);
— 6 regiuni sunt situate sub media na˛ional„;
— 9 jude˛e au o contribu˛ie mai mare dec‚t media na˛ional„ (Arad, Bihor, Bra∫ov, Cluj, Constan˛a, Ilfov, Sibiu, Timi∫, Bucure∫ti), 33 fiind sub media na˛ional„;
— raportul Óntre cea mai mare contribu˛ie (Bucure∫ti, 211 euro/locuitor) ∫i cea mai mic„ contribu˛ie (Giurgiu, 37,92 euro/locuitor) este de 5,55.
Din analiza comparativ„ a contribu˛iilor jude˛elor la bugetul consolidat se pot trage urm„toarele concluzii:
— raportul Óntre contribu˛ia proprie la bugetul consolidat ∫i valoarea medie variaz„ Óntre 0,41 (Regiunea de Nord-Est) ∫i 3,12 (Bucure∫ti);
— 7 regiuni sunt situate sub media na˛ional„;
— 11 jude˛e au o contribu˛ie mai mare dec‚t media na˛ional„ (Arad, Bihor, Bra∫ov, Cluj, Constan˛a, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Tulcea, Timi∫, Bucure∫ti);
— raportul Óntre cea mai mare contribu˛ie (Bucure∫ti, 2.200 euro/locuitor) ∫i cea mai mic„ contribu˛ie (Teleorman, 191 euro/locuitor) este de 11,5.
Cifrele prezentate Ón cadrul analizei demonstreaz„ existen˛a unei concentr„ri importante a activit„˛ilor care
genereaz„ venituri la bugetul consolidat al statului la nivelul Capitalei. Av‚nd Ón vedere faptul c„ aceast„ situa˛ie reflect„ nivelul de dezvoltare existent, concluzion„m, cu p„rere de r„u, c„ exist„ o mare diferen˛„ Óntre Capital„ ∫i regiunile de dezvoltare ∫i Óntre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor.
Raportarea contribu˛iilor bugetare specifice Rom‚niei la cele existente Ón Uniunea European„ demonstreaz„, dac„ mai era nevoie, c„ exist„ o diferen˛„ mare Óntre Rom‚nia ∫i celelalte ˛„ri membre ale U.E. Practic, putem s„ spunem c„, din punct de vedere economic, exist„ mai multe Rom‚nii, una specific„ Capitalei, una specific„ jude˛elor cu valori ale contribu˛iilor mai mari dec‚t media na˛ional„ (Arad, Bihor, Bra∫ov, Cluj, Constan˛a, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Timi∫ ∫i Tulcea) ∫i, Ón cele din urm„, una specific„ unor jude˛e dep„rtate de dinamica economiei de pia˛„, Ón sensul c„, la nivelul cet„˛enilor, nu se vinde ∫i nu se cump„r„ semnificativ, jude˛e care au o contribu˛ie mai mic„ de 300 euro/locuitor (Alba, Bac„u, Bistri˛a-N„s„ud, Boto∫ani, Br„ila, Buz„u, Cara∫-Severin, C„l„ra∫i, Covasna, D‚mbovi˛a, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomi˛a, Ia∫i, Maramure∫, Mehedin˛i, Mure∫, Neam˛, Olt, S„laj, Suceava, Teleorman, Vaslui, V‚lcea, Vrancea.)
Pentru a avea date comparative Óntre jude˛ele Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, s-a efectuat aceea∫i analiz„ pentru acestea, situa˛ia fiind prezentat„ sintetic Ón tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2 — _Analiza comparativ„ a contribu˛iilor bugetare pe anul 2006 pentru jude˛ele din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest_
CBASS — contribu˛ia la bugetul asigur„rilor sociale de stat;
CBAS — contribu˛ia la bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj;
CBFNUASS — contribu˛ia la bugetul Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate;
CBCS — bugetul consolidat al statului;
RCBS — raportul dintre contribu˛ia jude˛ului ∫i contribu˛ia medie pe regiune pentru CBS;
RCBASS — raportul dintre contribu˛ia jude˛ului ∫i contribu˛ia medie pe regiune pentru CBASS;
RCBAS — raportul dintre contribu˛ia jude˛ului ∫i contribu˛ia medie pe regiune pentru CBAS;
RCBFNUASS — raportul dintre contribu˛ia jude˛ului ∫i contribu˛ia medie pe regiune pentru CBFNUASS;
RCBCS — raportul dintre contribu˛ia jude˛ului ∫i contribu˛ia medie pe regiune pentru CBCS;
Cmedr.— contribu˛ia medie pe regiune.
Concluziile privind nivelul Regiunii de Dezvoltare NordVest se prezint„ dup„ cum urmeaz„:
Pentru bugetul de stat:
— raportul Óntre contribu˛ia proprie a jude˛ului ∫i valoarea contribu˛iei medii pe regiune variaz„ Óntre 0,39 (Maramure∫) ∫i 1,8 (Bihor);
— num„rul de jude˛e care sunt situate sub media pe regiune este de 3 (Bistri˛a-N„s„ud, Maramure∫, S„laj);
— raportul dintre cea mai mare contribu˛ie (Bihor) ∫i cea mai mic„ contribu˛ie (Maramure∫) este de 4,59.
Pentru bugetul asigur„rilor sociale de stat:
— raportul Óntre contribu˛ia proprie a jude˛ului ∫i valoarea contribu˛iei medii pe regiune variaz„ Óntre 0,75 (Bistri˛a-N„s„ud) ∫i 1,54 (Cluj);
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/2.III.2007
— num„rul de jude˛e care sunt situate sub media pe regiune este de 4 (Bistri˛a-N„s„ud, Maramure∫, Satu Mare, S„laj);
— raportul dintre cea mai mare contribu˛ie (Cluj) ∫i cea mai mic„ contribu˛ie (Bistri˛a-N„s„ud) este de 2,05. Pentru bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj:
— raportul Óntre contribu˛ia proprie a jude˛ului ∫i valoarea contribu˛iei medii pe regiune variaz„ Óntre 0,74 (Maramure∫) ∫i 1,54 (Cluj);
— num„rul de jude˛e care sunt situate sub media pe regiune este de 4 (Bistri˛a-N„s„ud, Maramure∫, Satu Mare, S„laj);
— raportul dintre cea mai mare contribu˛ie (Cluj) ∫i cea mai mic„ contribu˛ie (Maramure∫) este de 2,2.
Pentru bugetul Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate:
— raportul dintre contribu˛ia proprie a jude˛ului ∫i valoarea contribu˛iei medii pe regiune variaz„ Óntre 0,77 (Bistri˛a-N„s„ud) ∫i 1,54 (Cluj);
— num„rul de jude˛e care sunt situate sub media pe regiune este de 4 (Bistri˛a-N„s„ud, Maramure∫, Satu Mare, S„laj);
— raportul dintre cea mai mare contribu˛ie (Cluj) ∫i cea mai mic„ contribu˛ie (Bistri˛a-N„s„ud) este de 1,98. Pentru bugetul consolidat al statului:
— raportul Óntre contribu˛ia proprie a jude˛ului ∫i valoarea contribu˛iei medii pe regiune variaz„ Óntre 0,53 (Bistri˛a-N„s„ud) ∫i 1,56 (Bihor);
— num„rul de jude˛e care sunt situate sub media pe regiune este de 3 (Bistri˛a-N„s„ud, Maramure∫, S„laj);
— raportul dintre cea mai mare contribu˛ie (Bihor) ∫i cea mai mic„ contribu˛ie (Bistri˛a-N„s„ud) este de 2,87.
Aceea∫i metod„ de analiz„ a fost aplicat„ ∫i pentru realizarea unei ierarhiz„ri la nivelul jude˛ului Cluj, folosindu-se Ómp„r˛irea Ón ∫ase administra˛ii financiare, dup„ cum urmeaz„:
— A.F.P. Cluj este singura situat„ peste medie, celelalte 5 A.F.P. afl‚nd-se sub media pe jude˛ (Dej, Gherla, C‚mpia Turzii, Turda ∫i Huedin);
— raportul dintre cea mai mare contribu˛ie (Cluj) ∫i cea mai mic„ (Huedin) este 33,56.
Pentru bugetul asigur„rilor sociale de stat:
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/2.III.2007
— raportul dintre contribu˛ia specific„ a fiec„rei administra˛ii financiare ∫i valoarea contribu˛iei specifice variaz„ Óntre 0,27 (A.F.P. Huedin) ∫i 1,45 (A.F.P. Cluj);
— A.F.P. Cluj este singura situat„ peste medie, celelalte 5 A.F.P. afl‚nd-se sub media pe jude˛ (Dej, Gherla, C‚mpia Turzii, Turda ∫i Huedin);
— raportul dintre cea mai mare contribu˛ie (Cluj) ∫i cea mai mic„ (C‚mpia Turzii) este 5,45.
— A.F.P. Cluj este singura situat„ peste medie, celelalte 5 A.F.P. afl‚nd-se sub media pe jude˛ (Dej, Gherla, C‚mpia Turzii, Turda ∫i Huedin);
— raportul dintre cea mai mare contribu˛ie (Cluj) ∫i cea mai mic„ (C‚mpia Turzii, Huedin) este 5,5. Pentru bugetul asigur„rilor de s„n„tate:
— raportul dintre contribu˛ia specific„ a fiec„rei administra˛ii financiare ∫i valoarea contribu˛iei specifice variaz„ Óntre 0,26 (Huedin) ∫i 1,4 (Cluj);
— A.F.P. Cluj este singura situat„ peste medie, celelalte 5 A.F.P. afl‚nd-se sub media pe jude˛ (Dej, Gherla, C‚mpia Turzii, Turda ∫i Huedin);
— raportul dintre cea mai mare contribu˛ie (Cluj) ∫i cea mai mic„ (Huedin) este de 5,68.
Pentru bugetul consolidat al statului:
— raportul dintre contribu˛ia specific„ a fiec„rei administra˛ii financiare ∫i valoarea contribu˛iei specifice variaz„ Óntre 0,13 (Huedin) ∫i 1,54 (Cluj);
— A.F.P. Cluj este singura situat„ peste medie, celelalte 5 A.F.P. afl‚nd-se sub media pe jude˛ (Dej, Gherla, C‚mpia Turzii, Turda ∫i Huedin);
— raportul dintre cea mai mare contribu˛ie (Cluj) ∫i cea mai mic„ (Huedin) este de 11,7.
Av‚nd Ón vedere argumentele prezentate, putem spune c„ Rom‚nia se confrunt„, Ón plan economic ∫i social, cu trei decalaje, ∫i anume:
— decalajul dintre Rom‚nia, ca ˛ar„, ∫i celelalte ˛„ri membre ale Uniunii Europene;
— decalajul dintre Capital„ ∫i celelalte jude˛e;
— decalajul Ón interiorul jude˛elor, Óntre centrul de jude˛ ∫i celelalte zone ale jude˛ului.
Prin urmare, dac„ ne oprim cu analiza la jude˛ul Cluj, acesta se Óncadreaz„, din p„cate, Ón modelul de func˛ionare existent Ón Rom‚nia, unde situa˛ia este inferioar„ celei din Capital„ ∫i prezint„ un decalaj de mare anormalitate Óntre centrul de jude˛ (municipiul ClujNapoca) ∫i restul localit„˛ilor.
Aceast„ situa˛ie, prezentat„ poate prea brutal, creeaz„ mari probleme Rom‚niei, Ón contextul integr„rii Ón structurile U.E., al atragerii resurselor financiare, al asigur„rii cofinan˛„rilor ∫i coparticip„rilor la programele de dezvoltare ∫i, Ón acela∫i timp, reduce masa critic„ necesar„ declan∫„rii unui proces real de descentralizare. Practic, analiz‚nd Ón detaliu ultima problem„, constat„m c„ un num„r de 31 de jude˛e sunt asistate ∫i Ó∫i fundamenteaz„ politica de dezvoltare pe asigurarea
bun„voin˛ei puterii centrale. Œn acest context, politizarea distribuirii Ón teritoriu a resurselor financiare este evident„ ∫i nefundamentat„ pe priorit„˛i ∫i pe proiecte care s„ conduc„ la dezvoltare.
Nici la discu˛ia bugetului, nici Ón cadrul Programului de guvernare, nici Ón alte documente ap„rute Ón urma analizei de esen˛„ portocalie nu am Ónt‚lnit proiecte care s„ conduc„ la asigurarea dezvolt„rii durabile, la echilibrarea distribu˛iei bugetelor ∫i la cre∫terea natural„ a contribu˛iilor bugetare.
Am constatat c„, Ón lipsa unor programe adev„rate, politicienii puterii ∫i, din c‚nd Ón c‚nd, ∫i cei ai opozi˛iei Ó∫i prezint„ meritele de a fi c‚∫tigat bun„voin˛a puterii centrale Ón atragerea resurselor financiare care nu apar transparente Ón bugetele aprobate, ci se eviden˛iaz„ prin transferuri reglementate, de cele mai multe ori, prin hot„r‚ri de Guvern sau prin ordine sau dispozi˛ii ministeriale.
Am urm„rit satisfac˛ia tr„it„ de pre∫edintelui Consiliului Jude˛ean Cluj, prin faptul c„ jude˛ul Cluj este un jude˛ privilegiat, datorit„ rela˛iei personale existente Óntre acesta ∫i primul-ministru, deoarece premierul C„lin PopescuT„riceanu, folosindu-se de pozi˛ia administrativ„, Ó∫i joac„ pozi˛ia politic„, c‚∫tig‚nd bun„voin˛a liderilor de partid fideli prin aloc„ri de fonduri. Pentru a putea face acest lucru, premierul Ó∫i construie∫te bugetul Ón a∫a fel, pentru a se folosi de func˛ia administrativ„ Ón consolidarea pozi˛iei clientelei politice.
Practic, o treime din buget este alocat„ netransparent, f„r„ aprobarea Parlamentului, fiind la pl„cerea sau nepl„cerea politic„ a celor afla˛i la putere. Fondurile de rezerv„, transferurile Óntre unit„˛i ale administra˛iei publice ∫i alte transferuri au un cuantum de 18.507 milioane lei ∫i o pondere de 28,5% din totalul bugetului de stat.
Am participat joi, 25.01.2007, la reuniunea Asocia˛iei Primarilor de Comune din Rom‚nia, filiala jude˛ului Cluj, ∫i am constatat c„ cele intuite de mine se adeveresc Ón comportamentul celor care se afl„ la conducerea jude˛ului. Pre∫edintele consiliului jude˛ean, presat de timp ∫i, probabil, de alte interese, a purtat o discu˛ie cu reprezentan˛ii a jum„tate din popula˛ia jude˛ului, afirm‚nd Ón mai multe r‚nduri îam adus“, îo s„ v„ dau“, înu o s„ v„ dau“, nefiind Ón stare s„ discute cu adev„rat strategia jude˛ului Cluj privind dezvoltarea mediului rural.
Am v„zut presta˛ia pre∫edintelui consiliului jude˛ean la vizitele f„cute de premierul C„lin Popescu-T„riceanu Ón jude˛ul Cluj. Ce am constatat? Un pre∫edinte aplecat total la dispozi˛ia sau indispozi˛ia primului-ministru.
Aceast„ practic„ de asisten˛„ nu este de esen˛„ liberal„, dar utilizarea ei arat„ c„ ploconirea ∫i transferarea resurselor financiare pe criterii politice a devenit o procedur„ utilizat„ cu succes de actuala guvernare, de ea beneficiind pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Cluj ∫i primarul municipiului Cluj-Napoca.
Doresc ∫i dorim altceva pentru un jude˛ ∫i un municipiu care ocup„ doar pozi˛ia a treia la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest ∫i locul 10 Ón clasamentul na˛ional al contribu˛iilor bugetare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/2.III.2007
Dezvoltarea local„ nu se poate realiza doar prin cre∫terea aloc„rilor bugetare c„tre jude˛ul Cluj, nici prin desfiin˛area simbolurilor identitare productive ∫i nici prin utilizarea mecanismelor cre∫terii speculative. Aceste proceduri nu fac parte din elementele unei dezvolt„ri durabile, dar, cu siguran˛„, fac parte din bazele guvern„rii de dreapta care a adus mult r„u jude˛ului Cluj.
Se spune c„ banii curg la nivelul Clujului. Este adev„rat acest lucru, par˛ial ∫i relativ, dar doar pentru construc˛ii de spa˛ii comerciale ∫i pentru dezvolt„ri imobiliare, ∫i mai pu˛in pentru domenii care aduc dezvoltare durabil„. Dezvoltarea actual„ a Clujului este un exemplu de dezvoltare bazat„ pe consum, pe servicii de comercializare a unor produse ∫i servicii realizate Ón alt„ parte, cu blocaje mult mai sofisticate dec‚t cele existente p‚n„ Ón 2004, Ón care func˛ioneaz„ principiul: cump„r„ cu un euro ∫i vinde respectabil cu 100 de euro.
Pe acest fond, se manifest„ efectele mai multor grupuri de interese care ac˛ioneaz„ Ón preajma consiliului jude˛ean ∫i ale celor care ac˛ioneaz„ Ón preajma executivului municipiului Cluj-Napoca. Iat„ c„, Óncet, dar sigur, Óncep s„ apar„ primele scandaluri de corup˛ie la nivelul autorit„˛ilor locale. Clujul este cucerit de grupurile de interese, care ac˛ioneaz„ de azi pe m‚ine ∫i, practic, Ón lipsa unui model de dezvoltare local„, au pornit o b„t„lie acerb„ unii cu al˛ii pe noi cartiere, pe mall-uri, pe stadioane, pe terenuri care apar˛in unit„˛ilor militare, protocolului de stat sau sta˛iunilor de cercetare agricol„.
Cine sunt beneficiarii acestui mod de dezvoltare? Care sunt beneficiile clujenilor Ón urma aplic„rii acestui mod de dezvoltare? Cu c‚t au crescut veniturile clujenilor? Salariile s-au dep„rtat cu ceva de venitul minim pe economia na˛ional„?
Nu s-a reu∫it realizarea unui model al dezvolt„rii durabile a jude˛ului Cluj. Firmele liberalilor din Cluj ∫i sus˛in„torii P.D.-ului din Óntreaga ˛ar„ au un singur obiectiv: acela de a face s„-∫i creasc„ conturile, Óntr-o lupt„ contra cronometru.
Œn jocul puterii ∫i opozi˛iei pentru aprobarea bugetului consolidat, conduc„torii Comisiilor reunite pentru buget, finan˛e ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, un fost ministru al finan˛elor (Mihai T„n„sescu) ∫i un viitor fost ministru de stat (Varujan Vosganian) au func˛ionalizat, Óntr-o concep˛ie strict contabiliceasc„, pentru a se ob˛ine votul pozitiv al membrilor comisiilor, principiul pragmatic de a se aproba pentru fiecare membru al comisiei un amendament care s„ conduc„ la alocarea unor resurse financiare pentru nevoile locale. Av‚nd Ón vedere aceast„ abordare, proiectul de buget a primit votul comisiilor de specialitate aproape Ón unanimitate, cu o singur„ ab˛inere.
Este bun acest lucru? Nu cred, consider‚nd, Ón acela∫i timp, c„ este necesar„ punerea Ón aplicare a unei noi concep˛ii de construc˛ie a bugetelor, teoria op˛iunii publice fiind o modalitate de asigurare a unui echilibru Óntre exprimarea dorin˛elor ∫i modalitatea de realizare a lor, dezvoltarea fiind pus„ Ón formula de asigurare a cerin˛elor exprimate de cet„˛eni.
Cerin˛ele dezvolt„rii sunt mult mai concrete ∫i mai presante pentru Rom‚nia av‚nd Ón vedere decalajele men˛ionate, iar politica construc˛iilor bugetare ar trebui s„ stabileasc„ programe justificate ale dezvolt„rii, de reducere a decalajelor existente ∫i de apropiere a bun„st„rii de cet„˛ean.
Ce face actuala putere? Are politici care s„ dea o nou„ form„ construc˛iilor bugetare Ón contextul integr„rii Ón structurile Uniunii Europene? Din p„cate, analiza construc˛iilor ∫i execu˛iilor bugetare pe anii 2005 ∫i 2006 ne demonstreaz„ faptul c„ r„spunsul este Ón totalitate negativ.
Pe ce ne baz„m aceast„ afirma˛ie?
Œn primul r‚nd, se remarc„ faptul c„ Legea bugetului este Ónlocuit„ de o succesiune de rectific„ri bugetare care au la baz„ principiul subestim„rilor veniturilor ∫i cheltuielilor, pentru ca s„-∫i pun„ la dispozi˛ie diferen˛ele ap„rute prin ordonan˛e de urgen˛„. Practic, Legea bugetului devine un exerci˛iu de imagine, construc˛ia nu ˛ine seam„ de principiile moderne ale planific„rii multianuale pe baza programelor ∫i a proiectelor, iar prognoza devine un domeniu Ón care Ónt‚mplarea, aleatoriul devine factorul cel mai important Ón deciziile care se iau.
Deoarece Ón Rom‚nia nu exist„ tradi˛ia unor modele de dezvoltare zonale ∫i locale, pentru perioada care urmeaz„ este necesar ca actuala putere s„ abordeze problematica func˛ion„rii sistemului administrativ ∫i a descentraliz„rii prin prisma dezvolt„rii economice ∫i sociale. Dac„ aceast„ abordare nu se realizeaz„, iar decalajele r„m‚n Ón continuare o caracteristic„ specific„ Rom‚niei, aceasta se va apropia definitiv de caracteristicile ˛„rilor Ón curs de dezvoltare.
Œn acest context, siguran˛a utiliz„rii resurselor financiare bugetare este pus„ Ón pericol ∫i, din p„cate, nu se profileaz„ voin˛a actualei puteri de a genera un sistem na˛ional al indicatorilor de utilizare a banului public.
P‚n„ Ón momentul de fa˛„, problematica analiz„rii func˛ion„rii ∫i eficien˛ei sistemului administrativ s-a f„cut Óntr-o manier„ izolat„, f„r„ consisten˛„. Consider c„ perspectiva bugetului de stat ∫i a contribu˛iilor locale trebuie s„ aib„ dou„ paliere transparente: cel al bugetului func˛ional ∫i al bugetului de func˛ionare.
Reforma statului ∫i a dezvolt„rii economice a r„mas Cenu∫„reasa dezbaterilor politice, scandalul pe teme minore fiind de multe ori prezent ca argument hot„r‚tor Ón rezolvarea sau, mai bine zis, Ón nerezolvarea problemelor cu care se confrunt„ Rom‚nia. Prin interpretarea celor Ónt‚mplate Ón anii 2005—2006, persisten˛a unei permanente crize pe scena politic„ rom‚neasc„ este mai util„ pentru actuala guvernare dec‚t consolidarea unor modele de dezvoltare, Ón contextul integr„rii Ón U.E.
Crizele permanente sunt o consecin˛„ a crizelor economice, care aduc la nivelul maselor cele mai mari insatisfac˛ii, consolid‚nd, dac„ privim Ón istorie, crizele politice grave. Ca s„ mergem cu ra˛ionamentul mai departe, crizele economice ∫i st„rile de nemul˛umire ale cet„˛enilor din perioada lui Carol al II-lea ∫i din perioada lui Nicolae Cea∫escu au determinat crize politice, care,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/2.III.2007
nesolu˛ionate corespunz„tor, au amplificat degradarea st„rii economice ∫i sociale. Practic, falimentul democra˛iei din perioada interbelic„ ∫i falimentul comunismului au fost declan∫ate de grave crize ale st„rii economice.
Ast„zi, practic, ne afl„m Ón perioada declan∫„rii mecanismelor de func˛ionare a Rom‚niei Ón structurile Uniunii Europene. Poate exista un faliment al acestora? Pentru a sc„pa de aceast„ amenin˛are, este necesar ca, de urgen˛„, Guvernul s„ genereze, serios ∫i responsabil, programul postaderare al Rom‚niei, Ón care latura economic„ s„ fie hot„r‚toare, ∫tiind faptul c„, la o popula˛ie de 21,5 milioane de locuitori, num„rul de angaja˛i este de 4,5 milioane, cu un indice de 22%, Ón momentul Ón care acela∫i indice este de 39% Ón Ungaria, iar Ón Uniunea European„ variaz„ Óntre 40 ∫i 45%.
Pe c‚nd un asemenea program, stima˛i guvernan˛i? Pe c‚nd un program de descentralizare real„, cu realiz„ri la nivelul dezvolt„rii locale, stima˛i guvernan˛i?
Pe c‚nd bugete construite pe baza func˛ion„rii institu˛iilor statului ∫i autorit„˛ilor locale ∫i bugete de asigurare a dezvolt„rii?
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.