Corneliu Ciontu

## îLustra˛ie ∫i epurare“

Am Óncercat s„ Ón˛eleg, Ón ultimele zile, din punctul de vedere al moralistului, care este diferen˛a Óntre lustra˛ie ∫i epurare. Œn fond, ambele no˛iuni presupun o ac˛iune identic„: eliminarea adversarilor din vechiul regim, oricare ar fi fost ace∫tia, din func˛iile de r„spundere ∫i din via˛a politic„. Diferen˛a const„ Ón prezum˛ia de moralitate pe care ∫i-o asum„ lustra˛ia: Ón timp ce epur„rile au fost rele, eu, lustra˛ia, sunt bun„, pare a spune aceasta. Paradoxal, exact aceea∫i impresie o aveau cei care conduceau epur„rile comuniste, c„ elimin„ din istorie pe cei ce se f„ceau vinova˛i de crimele oribile ale regimului anterior.

Atunci Ón ce const„ diferen˛a? Poate Ón faptul c„ regimul comunist privea spre soarele c„l„uzitor al Moscovei, asta f„c‚ndu-i pe activi∫ti un soi de tr„d„tori de ˛ar„. Dar, Ón aceea∫i manier„, ultrana˛ionali∫tii de m‚ine ar putea epura membrii actualului Parlament pentru c„ au acceptat ca soarele s„ r„sar„ de la Bruxelles!

O nou„ ipotez„: poate c„ ura popula˛iei face diferen˛a Óntre epur„ri ∫i lustra˛ii. Œn acest caz, am constata c„ poporul Ói detesta pe comuni∫ti, Ón timp ce pe liberalii lui T„t„r„scu sau pe ˛„r„ni∫tii lui Maniu i-a sprijinit tacit. Dar nu se Ónt‚mpl„ a∫a. Cu gustul s„u sec ∫i tran∫ant, poporul rom‚n a oferit puterea postdecembrist„ chiar fo∫tilor comuni∫ti, trat‚ndu-i obiectiv, la rece, f„r„ excese de dragoste sau ur„, la fel cum au fost trata˛i emulii lui

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 48/14.IV.2006 Maniu sau T„t„r„scu, politicieni cu vicii ∫i calit„˛i, a∫a cum st„ Ón firea lucrurilor.

Dac„ nici una dintre aceste variante nu func˛ioneaz„ r„m‚ne s„ ne Óntreb„m: exist„ oare o diferen˛„ real„ Óntre lustra˛ie ∫i epurare? Œn teorie, lustra˛ia ar trebui s„ elimine din via˛a politic„ to˛i func˛ionarii care au f„cut posibil un regim politic criminal, vinovat Ón mod evident de genocid ∫i crime Ómpotriva umanit„˛ii. Un astfel de regim a fost cel nazist. Œn cazul acestuia, lucrurile sunt clare, limpezi, dincolo de dubii etice. Acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ Ón cazul sistemului pus pe picioare de Stalin. Dar se mai poate aplica aceea∫i regul„ pentru comunismul lui Hru∫ciov? Sau pentru cel al lui Gorbaciov? Ori pentru Tito?

Adep˛ii condamn„rii tran∫ante a comunismului au obiceiul sa-l trateze pe acesta prin prisma nazismului. Dac„ pe nazi∫ti i-am condamnat, Óntrebarea e de ce nu am face acela∫i lucru ∫i Ón cazul comuni∫tilor? Ei bine, pentru c„ nazi∫tii au condus Germania ∫i Europa timp de 12 ani, adic„ Ón r„stimpul unei singure genera˛ii de lideri. Nazismul a reprezentat un regim fix, care nu ∫i-a schimbat liderii ∫i metodele: a Ónceput cu Hitler ∫i antisemitismul ∫i s-a sf‚r∫it exact la fel. Altfel au stat lucrurile Ón cazul istoriei de 150 de ani ai comunismului. De la 1848, c‚nd ap„rea îManifestul“ lui Marx ∫i Engels, ∫i p‚n„ Ón 1917, c‚nd bol∫evicii au triumfat Ón Rusia, comunismul s-a confundat cu scopuri pe care nici azi nu le-am putea respinge. Abia o dat„ cu Lenin, Stalin ∫i cu accesul la putere, comunismul a devenit criminal. Apoi, dup„ moartea lui Stalin, el ∫i-a pierdut progresiv caracterul malign, devenind pur ∫i simplu un regim cenu∫iu, plin de vicii, imoral, nedemocratic, dar nu genocidar Ón sensul stalinist.