Daniel Buda

Imediat, domnule coleg, am 29 de minute doar!

Am avut derapaje poate chiar de la litera legii. Am încercat să le îndreptăm, am încercat, în același timp, să nu mai repetăm greșelile pe care le-am făcut.

Din păcate, dumneavoastră, o bună parte dintre cei care sunteți aici, ați mai făcut parte și înainte de 1989 din alte structuri de conducere. Îmi pare rău s-o spun, îmi pare rău s-o spun pentru colegii mei, care sunt de-o generație cu mine, îmi pare rău să spun și să constat că, din păcate, v-ați pus extrem de mult amprenta asupra vieților noastre, ale celor tineri. În loc să vă spunem noi cum să nu faceți, iată că ne spuneți dumneavoastră cum să facem anumite lucruri.

Eu cred că vine o vreme pentru noi toți, cei care suntem în această clădire, în care să facem o evaluare a ceea ce vrem să facem în viață, o vreme în care să ne întrebăm dacă, odată ajunși aici, în Parlamentul României, vrem să conducem doar după bunul-plac, vrem doar să avem în vedere propriile interese sau, mai mult, unii dintre

dumneavoastră nici măcar propriul interes, ci interesul altora, sau, într-adevăr, vrem să dăm României o democrație autentică!

Mă uit la dumneavoastră și văd reacțiile dumneavoastră, iar din reacțiile pe care le aveți dumneavoastră nu se trage decât o singură concluzie: că lege nu există, există doar dorința dumneavoastră de a face ceva, și acel ceva se numește suspendarea Președintelui României, Traian Băsescu.