Gheorghe Dragomir

Imediat după câștigarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014 de către Klaus Iohannis, pe scena politică a existat un consens că românii din diaspora care s-au prezentat la urne au schimbat soarta țării. Bulversați, și chiar speriați, mai-marii social-democrați, în frunte cu premierul Victor Ponta, au anunțat că vor reglementa votul prin corespondență. Ba mai mult, la data de 25 noiembrie 2014, Victor Ponta susținea că „soluția corectă din punctul de vedere al Guvernului este o legislație care să permită un alt tip de vot, fie votul prin corespondență, fie votul electronic”. Din acel moment au trecut patru luni, timp în care Victor Ponta, probabil mult prea ocupat cu nenumăratele acuze la adresa sa și a miniștrilor Domniei Sale, nu a prezentat nici măcar o schiță a proiectului de lege privind votul prin corespondență.

La nivelul diasporei, președintele Klaus Iohannis a reușit să obțină aproape 90% din voturile românilor de peste graniță. În total, 377.651 de români din diaspora și-au exprimat opțiunea privind noul președinte. În ciuda numărului record de români care s-au prezentat la vot în străinătate pentru alegerea noului Președinte al României, au existat, în ambele tururi de scrutin, mii de concetățeni care nu au putut vota. Iar foarte mulți dintre ei au fost „răsplătiți” pentru îndârjirea cu care au suportat frigul, ploaia și oboseala cu gaze lacrimogene sau cu porți închise în față cu mult înainte de finalul programului de vot.

Drept urmare, susțin cu tărie că este nevoie de o alternativă la votul clasic în condițiile în care se estimează că, în prezent, peste trei milioane de români trăiesc în afara granițelor țării. Iar România nu ar fi singura țară în care s-ar putea vota prin corespondență, Elveția, Germania, Canada, Suedia, Norvegia, Noua Zeelandă sau Malta fiind numai câteva dintre statele din Europa în care alegătorii au această opțiune.

Așa cum spuneam, deși s-a dovedit extrem de necesar, autoritățile nu se grăbesc să rezolve problema votului prin corespondență, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, amânând dezbaterea unui proiect de lege care ar fi introdus această metodă de vot alternativ, pe motiv că este oportună abia peste... cinci ani. Și asta în condițiile în care

cel mai puternic argument pentru introducerea votului electronic este însăși prezența extrem de numeroasă a românilor din afara țării la urne!

În toamna anului trecut, întreaga clasă politică din România a primit un puternic semnal și o lecție de responsabilizare ce nu mai poate fi ignorată. Încercarea Guvernului condus de Victor Ponta de a bloca, prin „erori” birocratice repetate, dreptul românilor de peste hotare de a-și exercita votul a dus la numeroase proteste de stradă și mișcări civice. Sute de mii de români au stat la cozi interminabile în Europa, America și chiar Asia pentru a triumfa asupra unui sistem electoral prost, dar perfect deturnabil în scopuri politice de către PSD. În ciuda frigului, a ploii și a orelor de așteptare, românii din diaspora au rezistat și au reușit să învingă acest sistem și să-și aleagă președintele pe care îl doreau. De aceea, noi, parlamentarii acestei țări, indiferent de culoarea politică, suntem datori să le mulțumim. Și cum altfel decât prin schimbarea responsabilă a legilor electorale?!