România a înregistrat o considerabilă creștere economică, față de indicii care erau prezentați de către guvernele anterioare. Am întreprins eforturi pentru a depăși piedicile și pentru a soluționa greșelile comise de predecesorii acestui Guvern. Bineînțeles, ne-am fi dorit ca un Guvern nou-învestit în funcții să construiască și să întreprindă mai departe proiectele ce anterior au fost concepute și implementate. Expresia „greaua moștenire” a devenit, din nefericire, un laitmotiv ce nu poate fi ignorat, în condițiile în care liderul statului considera că „țara nu are nevoie de autostrăzi”, iar partidul care l-a propus spre candidatură a refuzat cu vehemență în toți anii săi de guvernare să acceseze fonduri europene pentru dezvoltare.
Așa cum afirmam și mai devreme, Guvernul Ponta, la scurt timp de când a preluat puterea executivă, a întreprins acțiuni pentru a scăpa țara din strânsoarea corupției. Doresc să amintesc aici procesul lung și dezbaterile aproape interminabile pentru rezilierea contractului de construcție a autostrăzii Transilvania cu firma Bechtel.
Autostrăzile din România au constituit întotdeauna un motiv întemeiat de dezbatere, ținând cont de posibilitatea propulsării economice a țării, de îndată ce reușim să depășim acest obstacol și să le construim. Turismul, investitorii, dezvoltarea locală și națională depind de realizarea acestor rute de acces, reprezentate de drumuri europene, naționale și județene.
În spiritul dorinței de dezvoltare rurală și urbană Guvernul a adoptat măsura de creștere a accizei la combustibil cu 0,7 eurocenți. Aș vrea să punctez faptul că pentru dezvoltarea rețelei de infrastructură rutieră, fondurile europene nu sunt suficiente, întrucât aceste proiecte au nevoie de cofinanțare din partea statului român.
Dacă inițial parlamentarii național-liberali au susținut în totalitate acciza, în prezent s-au aliniat propagandei democrat-liberale, participând la dezinformarea oamenilor și la incriminarea Guvernului. Aceste demersuri ridică multe semne de întrebare, deoarece ele nu sunt numai reprezentate de demagogie, ci de ceva mult mai adânc.
PDL a înrădăcinat în conștiința poporului sentimentul de frică și atitudinea pesimistă, politică pe care, din păcate, și astăzi o promovează neîncetat.
În realitate, impactul acestei accize este drastic redus, având în vedere Ordonanța de urgență adoptată de Guvern prin care 0,4 eurocenți vor fi returnați autovehiculelor transportatoare de marfă sau de pasageri. În același context, Ministerul Agriculturii va acoperi creșterea accizei la motorină pentru fermieri din bugetul propriu, estompând astfel creșterea prețului la produsele alimentare.
Cât despre demersurile politice, în prag de alegeri ale PDL, am speranța că nu și-au șters din memorie majorarea accizei la benzină cu 35% în anii 2010–2011, urmând ca până în luna ianuarie a anului 2012 prețul la carburant să fie majorat cu 84%.
PDL nu este în măsură să ofere lecții nimănui, cu atât mai puțin să joace rolul de reprezentanți ai dreptății.
trudă și răbdare și să le urez „bun venit” tuturor cetățenilor ce vor călători în România și Europa, fără viză, ci doar cu pașaportul.
## „Startul la europarlamentare”
Mediul politic, în cea mai recentă perioadă, a cunoscut o serie de trăsături aberante și contradictorii care conduc detașat în defavoarea intereselor naționale.
Dacă ne întrebăm care este rostul vuietelor și acuzațiilor aduse de diverși actori politici, răspunsul este unul singur: cursa pentru alegerile europene.
În pregătirea alegerilor din data de 25 mai, când locurile în Parlamentul European vor fi mai reduse decât în anii precedenți, fiecare partid și-a ascuțit ghearele și și-a atacat adversarii pentru a câștiga un loc pe liste, în loc de a-și demonstra abilitățile de reprezentanți internaționali, așa cum ar fi firesc.
## „Integrarea europeană a Republicii Moldova”
Doresc să îmi exprim sentimentul de bucurie pentru că Republica Moldova are parte, în sfârșit, de meritul și recunoașterea ce i se cuvin. Asistăm la o perioadă istorică în care puterile internaționale apreciază valoarea acestui stat și, astăzi, mai mult ca oricând, se stabilesc obiective și priorități pentru parcursul european pe care își dorește să îl urmeze.
Sunt mândru să afirm faptul că România a fost și este în continuare partenerul acestei țări și că își pune la dispoziție resursele și expertiza în domeniile de dezvoltare, educație, absorbție a fondurilor europene, securitate, precum și altele, pentru a facilita procesul de integrare europeană.
În scopul aplicării strategiei guvernamentale de asistare a Republicii Moldova, până ce va obține statutul de țară membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, o serie de vizite diplomatice și acorduri bilaterale au fost întreprinse și validate între cele două țări, concomitent cu finanțarea acordată pentru dezvoltare, de exemplu, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, precum și prin alte instituții de stat, dar și prin elaborarea, finanțarea și punerea în practică a unor proiecte transfrontaliere susținute cu fonduri europene.
Depășind obstacolele ce i-au fost așezate în cale de către Președintele României, prin exprimarea dorinței sale de unificare a celor două țări, afirmații ce puteau pune în pericol stabilitatea internă a Republicii Moldova, dar și piedicile venite de la Moscova, prin care cea mai mare piață de desfacere a Republicii a fost blocată, vinurile din această zonă fiind interzise în Rusia, Republica Moldova și-a îndeplinit un scop ce fusese stabilit încă din 2005, odată cu semnarea Planului de acțiuni Moldova–UE, pentru realizarea obiectivelor integrării, și anume eliminarea vizelor de călătorie până la o perioadă de 90 de zile.
La nivel european, Comisia Europeană a propus eliminarea acestor vize pentru cetățenii Republicii Moldova, iar în urma adoptării acestor amendamente până la sfârșitul lunii vor putea călători în România și Spațiul Schengen, fără a mai fi necesar depozitul bancar de 500 de euro sau de viză.
Având în vedere trecutul și istoria care ne leagă de acest popor, doresc să îi felicit pentru realizările obținute cu multă
Prin intermediul voturilor ce vor fi obținute în această cursă, vechile partide își măsoară puterea, iar noile partide își evaluează șansele pe eșichierul politic. Aceasta este perioada în care criticile virulente joacă rolul de armă prioritară, iar afirmațiile eronate și acuzațiile nefondate sunt deviza grupurilor parlamentare.
Dacă Partidul Democrat Liberal s-a opus inițiativei de înjumătățire a ratelor bancare, intenție care permite consumatorului o perioadă de relaxare financiară, și celei de majorare a 234.000 de pensii, în urma deciziei Curții Constituționale, acuzând Guvernul de faptul că adoptă măsuri populiste pentru a obține un avantaj la europarlamentare, înseamnă oare că nicio măsură în favoarea cetățenilor nu trebuie să mai fie luată din cauza acuzațiilor de intenții machiavelice?
Prins în această horă, Partidul Național Liberal a „întors armele” împotriva partidului pe care odinioară îl susținea și alături de care a elaborat politici de organizare și dezvoltare sănătoasă a mediului românesc. Amenințările conform cărora moțiunea de cenzură este deja pusă în perspectivă, iar inițierea sa în rândul partidelor de opoziție făcută prin intermediul moțiunii simple pe tema sănătății au la bază același scop fundamental: alegerile europarlamentare.
Ce logică a stat la baza elaborării unei moțiuni în jurul temei de dezbatere reprezentată de noua listă a medicamentelor compensate, în condițiile în care un membru PNL a deținut cele mai multe mandate în acest minister, iar măsurile întreprinse au fost implementate sau abandonate chiar de Domnia Sa?
Nu avem de-a face cu un demers al apărării drepturilor cetățenești sau veghere asupra legislației, ci de un interes electoral, în cea mai pură formă.
Concomitent cu această campanie furibundă de denigrare a partidului social-democrat, Guvernul s-a preocupat cu identificarea unor mijloace de susținere financiară a oamenilor pe care îi reprezintă. În această ordine de idei, ministrul dezvoltării a semnat, în vizita sa în China, un acord ce vizează începerea analizelor și studiilor de fezabilitate, de către specialiștii chinezi, pentru construcția liniei feroviare de mare viteză spre Constanța și modernizarea inelului feroviar București. Pe plan intern, ministrul agriculturii a hotărât
creșterea subvențiilor la motorină pentru agricultori, în timp ce Guvernul va aplica un set de măsuri fiscale pentru a permite transportatorilor recuperarea unei părți considerabile din acciza la carburanți.
Prin cele exprimate în această declarație, doresc a solicita membrilor opoziției să candideze pentru locurile în Parlamentul European prin metode onorabile, și nu prin a pune piedici Guvernului și PSD-ului în tentativa de a consolida, pe plan economic, România.
„Copiii educați vor forma o națiune educată”
Misiunea noastră în Parlament este de a facilita viața cetățeanului acestui stat, prin toate mijloacele legale posibile. Educația este unul dintre factorii principali care asigură viitorul țării și cu ajutorul căreia poate face un pas înainte într-o lume modernă, prosperă și sigură.
Având în vedere situația cu care se confruntă un număr ridicat de studenți care provin din familii defavorizate, de a renunța la școală și la studii din motive financiare, propun ca, alături de echipa guvernamentală, să găsim o soluție pentru a garanta accesul către educație.
Bănci și fundații din România au avut inițiativa de a finanța studenții care doresc să își continue studiile, asemenea modelului internațional, punându-le la dispoziție diverse oferte adaptate situațiilor celor mai des întâlnite. Dar în toate aceste variante suma împrumutată trebuie a fi returnată împreună cu o dobândă, metodologie specifică sistemului bancar.
Considerând admirația fondată a cetățeanului român pentru Republica Federală Germania, doresc să ofer succint, drept exemplu, sistemul de acordare a ajutorului de stat elevilor și studenților germani.
Guvernul german a dezvoltat un program complex de finanțare a elevilor din școli profesionale și a studenților, pe bază de împrumut ce va fi returnat fără dobândă.
Nu voi insista asupra întregului program, ci voi puncta scurt elementele componente, pe care și România le poate adopta conform situației sale economice.
În acest program de finanțare este eligibil orice student sau elev care nu dispune de mijloacele financiare pentru a face școala sau studiile universitare. Suma acordată lunar este de până la 643 de euro și urmează a fi înapoiată de către beneficiar imediat după întreruperea studiilor sau la maximum un an de la finalizarea lor, în unele cazuri se acceptă și prelungirea până la obținerea efectivă a unui loc de muncă. Pe parcursul anilor de studiu, studenții și elevii vor fi supuși unor controale periodice asupra performanțelor acestora, iar dovada participării la cursuri va trebui prezentată, în caz dezamăgitor, ajutorul de stat nu va mai fi acordat.
Din orice perspectivă dorim să privim, ne este clar faptul că tinerii sunt viitorul nostru și aceștia trebuie instruiți, educați și protejați. De aceea, provoc la gândire și la găsirea de soluții, în acest nou exercițiu financiar 2014–2020, pentru a fonda programe de stimulare a tinerilor și de a le facilita mersul la școală și finalizare a studiilor.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.