Daniel Ionuț Bărbulescu

„Implementarea noilor coduri – calea spre progresul justiției românești”

S-a desăvârșit procesul de adoptare a unor inițiative legislative necesare armonizării cadrului legislativ intern cu legislația Uniunii Europene, în vederea definitivării procesului de reformare a justiției în concordanță cu angajamentele asumate odată cu aderarea României la Uniunea Europeană.

Transformările profunde ale societății românești și realitățile europene contemporane au reclamat ocrotirea unor noi valori sociomorale, culturale, economice și tehnicoștiințifice, norma fundamentală de drept civil și cea de drept penal trebuind să răspundă, în egală masură, unor exigențe decurgând atât din angajamentele asumate de România în cadrul procesului de integrare europeană, cât și din statutul nostru de stat membru al Uniunii Europene.

Un studiu atent al legislației adoptate în perioada anterioară este în măsură să scoată în evidență faptul că noul Cod civil, noul Cod de procedură civilă, noul Cod penal și noul Cod de procedură penală, precum și legile de punere în aplicare a acestor acte normative sunt deosebit de importante pentru societatea românească, în ansamblul ei.

Actualul Cod civil reprezintă o oglindă a unui nou sistem social. Normele pe care le cuprinde răspund unor nevoi concrete și, în același timp, tind să vină în întâmpinarea dinamicii vieții sociale.

Noul Cod de procedură civilă reprezintă expresia unui efort susținut, desfășurat pe parcursul mai multor ani, care a avut drept scop esențial crearea în materia procesului civil a unui cadru legislativ modern care să răspundă pe deplin imperativelor funcționării unei justiții moderne, adaptate așteptărilor sociale, precum și necesității creșterii calității serviciului public.

În ceea ce privește noul Cod penal, acest act normativ a avut în vedere crearea unui cadru legislativ coerent în materie penală, cu evitarea suprapunerilor inutile de norme în vigoare existente în fostul Cod penal și în legile speciale, simplificarea reglementărilor de drept substanțial, menită să faciliteze aplicarea lor unitară și cu celeritate în activitatea organelor judiciare, asigurarea satisfacerii exigențelor decurgând din principiile fundamentale ale dreptului penal consacrate de Constituție și de pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, transpunerea în cadrul legislativ penal național a reglementărilor adoptate la nivelul Uniunii Europene, armonizarea dreptului penal material român cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ca o premisă a cooperării judiciare în materie penală, bazată pe cunoaștere și încredere reciprocă.

Prin atingerea obiectivelor menționate s-a realizat racordarea legislației penale naționale la exigențele contemporane ale principiilor fundamentale ale dreptului penal.

De asemenea, în plan social, simplificarea reglementărilor de drept substanțial, coroborată cu modificările aduse Codului de procedură penală, ar trebui să conducă la asigurarea previzibilității legii penale, precum și la creșterea încrederii generale în actul de justiție penală.