Anton Doboș

„Importanța conlucrării dintre mediul de afaceri și mediul academic pentru viitorul tinerei generații”

Subiectul declarației politice de astăzi nu este deloc unul întâmplător. Săptămâna trecută am avut ocazia și deosebita plăcere să particip la un eveniment găzduit de una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România, Universitatea „Babeș–Bolyai” din Cluj Napoca. Acolo ne-am întrunit pentru prima dată în afara Parlamentului, dând posibilitatea studenților, oamenilor de afaceri și reprezentanților mediului academic să asiste la o ședință de lucru a deputaților din Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Având ca punct de plecare evenimentul de la Cluj, am ajuns să reflectez la importanța acestui gen de activități și a expunerii directe a studenților la realitatea care îi așteaptă după terminarea studiilor.

Lucrurile se schimbă extrem de rapid și este evident că trăim într-o lume competitivă și globalizată, iar adaptarea la cerințele acesteia trebuie să fie continuă, mai ales într-o arie precum cea a educației. De-a lungul timpului am avut ocazia să observ schimbările din acest domeniu din mai multe perspective. Unele reforme au fost bune. Altele încă necesită abordări și soluții unitare pentru ca tinerii să fie pregătiți mai mult decât ceea ce învață din manuale și suporturi de curs.

Educația ar trebui să fie relevantă și să ajute oamenii să-și câștige existența; chiar dacă lucrurile s-au schimbat în bine în ultimul timp, cred că importanța pe care sistemul o acordă caracterului practic al educației este una încă mult prea mică, iar efectele se observă prin diminuarea livrării unui personal ancorat în cererea de pe piața muncii.

Gradul de așteptare a mediului privat raportat la tinerii care pleacă de pe băncile universităților este unul extrem de ridicat, deoarece toate companiile caută un capital uman cât mai calificat. Dar pentru ca această așteptare să fie atinsă, e nevoie de flexibilitate și de cooperare din ambele părți.

Pe de o parte, companiile s-ar putea implica în stabilirea curriculei, ar putea oferi posibilitatea unor stagii de pregătire și ar putea finanța programe de cercetare, dând astfel universităților posibilitatea să își extindă competența în domeniu. Pe de altă parte, mediul academic ar putea să organizeze întâlniri între reprezentanții companiilor și studenți: să simuleze realități concrete sub forma unor studii de caz cu date reale, livrate de companiile partenere.

Totuși, prin apropierea mediului de afaceri de zona academică, cei care ar avea cel mai mult de beneficiat ar fi tinerii care, pe lângă gradul de profesionalizare crescut, ar putea avea soluții concrete de plasament la absolvire, cu un program sistematic de dezvoltare a carierei, așa cum există în multe alte țări europene.

Știu că e o provocare cu totul nouă pentru noi, în materie de educație, să facem față unei piețe a muncii cu cerințe schimbătoare și mai știu și că nu se poate reseta tot sistemul educațional la fiecare doi ani. Cred totuși că prin acest gen de parteneriate, conlucrând și asigurând un flux de informații bilateral, cu o curriculă bine ancorată în viața reală, vom putea să livrăm un personal mai bine pregătit și cu mai multe oportunități de angajare.