Vlad Alexandru Cosma

„Importanța realizării regionalizării pentru dezvoltarea comunităților locale din România”

Consider că este datoria noastră de a explica celor care ne-au ales care sunt motivele pentru care regionalizarea este oportună și de a explica fiecare în colegiul său care sunt beneficiile directe ale regionalizării pentru cetățean.

În primul rând, vreau să subliniez că va avea loc o reducere a decalajelor. Dacă vom continua în actualul model administrativ, vom transforma România într-o țară populată de prinți și cerșetori. Cei din zonele bogate vor deveni mai bogați, iar cei din zonele sărace vor deveni mai săraci. Unii vor deveni prinți, iar ceilalți vor deveni cerșetori. Consider că România trebuie să devină o țară cu oameni decenți, care să trăiască în condiții decente, indiferent dacă locuiesc la sat sau la oraș.

Un aspect important pe care îl rezolvă regionalizarea constă în reducerea birocrației. Astfel, cetățeanul nu mai trebuie să fie curierul funcționarilor. În momentul de față, cetățeanul este un fel de curier al funcționarilor din sistemul administrativ. El merge cu actele la un ghișeu unde se pune o ștampilă, după aceea le duce la alt ghișeu unde se pune altă ștampilă și tot așa până obține toate avizele necesare. Cetățeanul este un fel de curier care transportă propriul său dosar de la un ghișeu la altul, de la o instituție la alta. De aceea, sistemul trebuie pus în slujba cetățeanului, iar acest lucru se va face prin regionalizare.

Apreciez că prin realizarea regionalizării se va realiza o depolitizare a fondurilor. În acest sens, alocarea fondurilor se va face pe criterii de dezvoltare, nu după nevoi electorale. Cât timp deciziile vor fi la București, ele vor fi scrise cu pixul de culoarea politică a partidelor aflate la guvernare. Cetățenii nu mai trebuie să fie amendați că au votat un primar de altă culoare politică decât Guvernul de la București. Principala funcție a regiunilor va fi de a stabili strategii de dezvoltare regională, care vor sta la baza alocării fondurilor în acea regiune. Așadar fondurile vor fi alocate pe criterii de dezvoltare, nu după nevoile electorale, în urma regionalizării.

Lucrurile se vor îmbunătăți și în ceea ce privește absorbția fondurilor. Până acum, banii europeni pentru România au venit printr-un singur robinet aflat în sediul Guvernului. Oricât de performant poate fi un ministru, el nu poate deschide robinetul fondurilor europene mai mult decât îi permite sistemul administrativ din România. Problema principală este sistemul administrativ, nu neapărat capacitatea unui ministru sau altul. După regionalizare, banii europeni vor veni prin mai multe robinete instalate în sediile consiliilor regionale. Odată cu regionalizarea va avea loc și articularea sistemului administrativ. În prezent, România are un motor administrativ fără curea de transmisie. Putem privi România la fel cum privim un tablou: Guvernul vede imaginea de ansamblu, dar e prea departe și nu vede detaliile; consiliile județene văd detaliile și nevoile locale, dar sunt prea aproape și nu înțeleg imaginea de ansamblu. Regiunea e plasată la distanța optimă, care ne permite să vedem atât detaliile locale, cât și imaginea marilor proiecte de dezvoltare. Peste tot în Europa regiunile se comportă ca niște curele de transmisie care pun în mișcare mașina administrativă. La noi, aceste curele de transmisie lipsesc, motorul se învârte, cheltuim bani, dar mașina dezvoltării stă pe loc.