Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·25 februarie 2014
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Ioan Benga
Discurs
„În aceste zile, țara vecină, Ucraina, își decide istoria!”
De mai multe săptămâni, poate chiar luni de zile, suntem cu un ochi ațintit asupra situației externe pe care o traversează o țară vecină nouă, Ucraina. Sunt aduse în discuție interese planetare în ceea ce privește soarta acestei țări măcinate de lupte civile în aceste zile. De o parte, dorința exprimată în stradă a poporului pentru ca Ucraina să devină parte integrantă a Uniunii Europene, un tribut ce a însemnat pierderea, până astăzi, a 88 de vieți, iar, de cealaltă parte, încrâncenarea regimului Ianukovici de a rămâne fidel Rusiei lui Putin.
Desigur, schimbările fundamentale care se petrec zilele acestea la marginea Rusiei reprezintă cel mai mare coșmar al Kremlinului. Aici nu vorbesc doar despre extinderea birocrației UE, atât de aproape de Moscova, ci de ceva ce plutea de mult în aer: posibilitatea ca restul statelor aflate încă sub influența Moscovei să preia mișcarea „Euromaidan”.
O democrație reală în Ucraina este o amenințare existențială pentru întregul sistem ridicat de Vladimir Putin din 2000 încoace. Președintele rus, prin toate ieșirile lui la rampă, consideră Ucraina un stat înfrățit, iar unii încă nu recunosc independența țării după căderea URSS. „Cele două țări și popoare sunt obișnuite să pășească în tandem. Iar dacă o astfel de schimbare are loc în Ucraina, de ce nu s-ar petrece și în Rusia?”, după cum se întreba specialistul în problematica situației Ucrainei de la Colegiul Universitar din Londra, Andrew Wilson.
Iar acum piesele de domino ar putea cădea într-o altă direcție. Alte „Maidane” ar putea apărea în țările vecine Rusiei – poate mai întâi în Moldova, unde Partidul Comuniștilor, sprijinit de Rusia, spera să revină la putere în urma alegerilor planificate pentru luna noiembrie. Domnul Putin va avea nevoie să vină cu ceva mai convingător decât propaganda încropită până acum de presa rusă. Niciunul dintre miturile favorite din Rusia – că toți protestatarii de la Kiev sunt naționaliști nebuni, motiv pentru care sunt susținuți de americani, că tinerii care aruncă cu pietre sunt, de fapt,
interesați doar de promovarea drepturilor pentru homosexuali – nu are prea mult sens pe termen lung.
Prin urmare, noul Guvern din Ucraina, oricum ar fi el format, va avea o lună de miere scurtă, poate dintre cele mai scurte, înainte ca Rusia să se folosească de toate instrumentele care-i stau la dispoziție pentru a-l face să eșueze. Din păcate, trebuie să fim conștienți că Rusia are majoritatea atuurilor economice. Vistieriile Ucrainei sunt aproape goale, iar vechea gardă este ocupată acum cu prăduirea a tot ce-a mai rămas în ele. Statul are mai puțin de 18 miliarde de dolari echivalent în rezerve de valută-forte, cursul monedei sale naționale cade și doar pentru achitarea datoriilor imediate este nevoie de mai bine de 10 miliarde de dolari.
Ca țară membră a Uniunii Europene, nu putem fi decât în sprijinul ideii de exprimare liberă a poporului ucrainean și pentru ca acesta să-și poată hotărî calea pe care dorește să adere în mod democratic și prin votul național liber consimțit.