Valeriu Andrei Steriu

„În apărarea producătorilor români de carne, după scandalul cărnii de cal. Dreptatea înseamnă și compensații financiare de la UE”

Vreau să atrag atenția, de la înalta tribună a Camerei Deputaților, asupra unui risc major atât pentru agricultura românească, cât și pentru economia românească. Acest risc

ține de adoptarea unei atitudini prea docile și prea conciliante în ceea ce este cel mai important scandal care a afectat industria alimentară românească în ultimii 10 ani: scandalul cărnii de cal.

România nu este, nu a fost și cel mai probabil că nu va fi singura țară europeană a cărei reputație în industria alimentară a fost afectată pe nedrept. Dar asta nu înseamnă în niciun fel că trebuie să fie singura țară europeană care acceptă această terfelire a reputației producătorilor săi stând cu mâinile în sân, uitând și, mai ales, iertând.

Guvernul României a făcut bine atunci când a reacționat prompt și hotărât, încă de la începutul scandalului, arătând că nu producătorii români de carne sunt vinovați și că nu spre țara noastră trebuie să se îndrepte degetele acuzatorilor. Însă trebuie să facem acum următorul pas: trebuie să obținem reparații pentru producătorii care au avut de suferit și trebuie să cerem cu voce fermă și cu pumnul strâns compensații, pentru că renumele producătorilor români a fost afectat.

Trebuie să luăm măsuri acum, în special și cu precădere prin obținerea de compensații pentru producătorii români, pentru a stinge acest foc înainte ca el să apuce să scape de sub control. Pentru că trebuie spus cât se poate de clar: acest scandal lovește exportul românesc tocmai acum, când exportul de produse agricole aproape egalase importul de produse agricole, ceea ce pentru România, ca țară, însemna un avantaj competitiv important, mai ales în actualul context economic european.

Precedente există și ele s-au arătat eficiente. În urmă cu aproximativ doi ani de zile, un număr de cetățeni germani mureau în urma unei infecții cu bacteria E.coli, infecție care a fost pusă la început pe seama castraveților spanioli. Deși ulterior, exact ca și în cazul scandalului cărnii de cal, s-a dovedit că acuzațiile inițiale au fost nefondate și că, în acest caz, nu castraveții spanioli au fost sursa de E.coli, pentru industria de specialitate din Spania a fost prea târziu. Spaniolii au înregistrat pierderi de 200 de milioane de euro pe săptămână, exporturile de castraveți și chiar și de fructe au fost înghețate și peste 550 de locuri de muncă au fost pierdute la câteva luni de la izbucnirea scandalului.

„Trebuie să găsim o soluție europeană la o problemă europeană!”, spunea, în 2011, Rosa Aguilar, ministrul spaniol al agriculturii, citată de Agenția France Pressse. Iar soluția europeană pe care au găsit-o spaniolii a fost solicitarea de la Uniunea Europeană a unor compensații în valoare de 80 de milioane de euro, sumă din care au primit 71 de milioane de euro. În tot acest context, la un moment dat, Uniunea Europeană a luat în calcul mărirea fondului de compensare pentru scandalul castraveților, urmând să se ajungă la 227 de milioane de euro, pentru ca toate țările care au cerut compensare să fie despăgubite la 100% valoarea solicitată.