Călin Potor

„În așteptarea unui răspuns din partea domnului Șova!” În data de 22 mai anul curent am adresat o interpelare domnului ministru Dan Coman Șova, ministrul pentru proiectele de infrastructură, cel supranumit al „marilor proiecte”, referitoare la stadiul proiectului investițional de la Roșia Montană. Arătam, cu acel prilej, în documentul trimis Guvernului, că instituția responsabilă cu protecția mediului, respectiv Comisia de analiză tehnică (CAT), evaluatorul impactului asupra mediului a proiectului de la Roșia Montană, s-a întrunit recent pentru prima dată după aproape doi ani. Am mai subliniat faptul că reprezentanții companiei canadiene apreciază colaborarea cu Guvernul actual, care a decis crearea unei instituții care să se ocupe de proiectul din munții Apuseni. Reprezentanții investitorilor considerau la acel moment că este o schimbare pozitivă, iar recentul dialog la nivelul ministerelor putea fi perceput ca o bază serioasă pentru un angajament durabil privind Proiectul Roșia Montană.

Având în vedere că Guvernul a decis înființarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de Proiectul Roșia Montană și care funcționează în subordinea lui, i-am pus ministrului Dan Coman Șova trei întrebări, respectiv:

1. Care este rezultatul analizei Planului de gestionare a deșeurilor din industria extractivă depus de Roșia Montană Gold Corporation?

2. Care sunt prevederile noului certificat de urbanism emis pentru proiectul de la Roșia Montană?

3. Care sunt obiectivele principale ale comisiei și ce șanse de deblocare are proiectul?

Din nefericire, sau nu știu cum să mă exprim să nu fiu înțeles greșit, ministrul pentru proiectele de infrastructură nu a catadicsit să îmi prezinte un răspuns nici până în ziua de astăzi, deși, conform legii și cutumelor parlamentare, trebuie să răspundă în termen de 30 de zile! Poate că și tăcerea ministrului Șova la această interpelare poate fi catalogată drept un răspuns, mai ales că în debutul sesiunii parlamentare de toamnă subiectul Roșia Montană a reizbucnit cu multă patimă și opinii părtinitoare din partea politicienilor.

Între timp, proiectul de lege a ajuns în Parlament, iar comisia specială constituită pentru a rezolva problema litigioasă s-a și deplasat astăzi la Roșia Montană.

Îmi exprim speranța că, în urma discuțiilor de la fața locului, parlamentarii componenți ai acestei comisii vor ajunge la concluzia mea, cea logică de altfel: oamenii din zona Roșia Montană nu au altă șansă, altă variantă de subzistență, altă posibilitate de a trăi, ei și copiii lor, decât continuarea mineritului, sub orice formă se va materializa.