Scarlat Iriza

„În căutarea candidatului perfect”

În luna noiembrie anul curent are loc cel de-al doilea test electoral la care urmează să fie supusă clasa politică. Potrivit Constituției României, art. 83, președintele este ales pe o perioadă de cinci ani. Este un moment important pentru noi și copiii noștri, un moment de maximă responsabilitate, pe care nu îl putem irosi, așa cum am făcut pe 6 decembrie 2009, atunci când ne-am lăsat păcăliți din nou de Băsescu.

Alegerea nu este deloc ușoară. Candidații la Președinție apar precum ciupercile după ploaie. Ultimul care și-a făcut cunoscută intenția în peisajul media este nimeni altul decât fostul șef al Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu, candidatul PMP. Pe aceeași listă îi mai găsim pe anonimul Cătălin Predoiu, din partea PDL, și pe Klaus Iohannis, iepurașul liberal scos din joben cu o simplă mișcare de baghetă. Interesat s-a arătat și „Dan de la Vatican”. Cu așa candidați, nu este de mirare că lumea e debusolată. Cei mai mulți se întreabă ce este dincolo de aceste scenarii. Cine este regizorul poveștilor cu care suntem intoxicați și mai ales ce urmează a ne spune președintele-jucător înainte de a ieși din scenă? Adio sau la revedere?

Mă surprinde însă că nimeni nu vede un aspect cât se poate de simplu. România are nevoie de un președinte respectat, cu ținută, cu experiență politică la vârf, cu alte cuvinte, tot ce nu a fost Traian Băsescu. Trebuie să înțelegem că vremea jocurilor politice a apus. Nu ne permitem încă un lider părtinitor, cu interese meschine.

Acestea fiind spuse, lista posibililor câștigători este scurtă. Victor Ponta și Sorin Oprescu conduc detașat în preferințele electoratului. E adevărat că au fost în discuție și alte candidaturi: Mircea Geoană, Mugur Isărescu sau Călin Popescu-Tăriceanu. O decizie în acest sens se va lua în deplină cunoștință de cauză la Congresul PSD din luna septembrie.