Ionel Stancu

În ceea ce urmează aș vrea să trag un semnal de alarmă asupra situației în care se află țara noastră din cauza managementului defectuos din învățământ, până în anul 2012.

În acest moment, România se află peste media UE de 13,5% în ceea ce privește rata abandonului școlar timpuriu, aceasta fiind de 17,5% în 2011, în timp ce obiectivul pentru 2020 este de 10%. Rata de participare la învățământul postliceal a fost de 20,4% în 2011, cu peste 14 procente mai mică decât media UE (34,6%), în ciuda unor progrese rapide înregistrate în ultimii cinci ani.

Când vine vorba de intrarea copiilor în sistemul de învățământ, cu o rată de 82,1% în 2010, România este mult sub media UE, având una dintre cele mai grave situații în ceea ce privește dezvoltarea competențelor de bază. Peste doi din cinci copii de 15 ani nu aveau competențe adecvate de citire, în matematică sau științe pentru a fi pregătiți pentru viața adultă. Totuși, studiile recente indică o ameliorare rapidă în reducerea acestui decalaj.

Rata angajării absolvenților români a scăzut și mai mult în timpul crizei economice, fiind mult sub media UE, respectiv de 70,4%, față de 77,2%. Există o neconcordanță semnificativă între oferta educațională a universităților și nevoile de pe piața muncii, iar acest lucru este vizibil în rata scăzută de angajare a absolvenților de universități. Pentru grupul de vârstă 20–24 de ani, 29,4% dintre absolvenții învățământului postliceal au rămas fără un loc de muncă în 2011, în timp ce procentul șomerilor de după absolvirea ciclului secundar a fost de doar 22,9%.

În peste 39% din cazurile de eșec la angajare problema o reprezintă supracalificarea. Pe de altă parte, participarea adulților la procesul de învățare pe parcursul întregii vieți a fost de doar 1,6% în 2011, la mare distanță față de media UE, de 8,9%. Această rată de participare este mai scăzută în rândul adulților mai puțin educați din România, doar 0,3% dintre cei care nu au absolvit o unitate de învățământ liceal participând la cursuri în 2011, față de 3,6% dintre adulții cu studii postliceale.

O provocare majoră pentru România o prezintă abandonul școlar timpuriu în zonele rurale. În ceea ce privește investițiile în educație, România are cea mai scăzută rată din PIB din UE alocată educației, deja grav afectată de criza economică. Cu toate acestea, studiile europene arată că deși există subfinanțare România are în acest moment una dintre cele mai ambițioase agende de reformă. Acest lucru mă face să sper că problemele mai sus menționate își vor găsi rezolvare în timpul guvernării USL, astfel încât țara noastră să își poată pregăti la un nivel corespunzător tinerii care ne reprezintă viitorul.