Marius Bodea

În declarația politică de astăzi doresc să atrag atenția că sistemul „Big Brother”, pe care Primăria Iași intenționează să îl implementeze la nivelul Iașiului, care presupune achiziția și montarea a 1.000 de camere video în Iași, este un alt „tun” al administrației conduse de primarul Mihai Chirica.

Acest sistem de supraveghere video va costa 12 milioane de euro, adică 12.000 de euro pentru fiecare cameră video montată și 30% din toți banii ieșenilor pentru investiții locale dintr-un an.

Acest demers inițiat de Primăria Iași ridică mari semne de întrebare, în condițiile în care, spre comparație, achiziția și instalarea în comuna Florești din județul Cluj a unui sistem de supraveghere video, identic ca structură, doar cu un număr mai mic de camere video, au costat 1,9 milioane de lei fără TVA. Adică pentru montarea a 137 de camere video identice cu cele pe care Primăria Iași vrea să le achiziționeze în comuna Florești s-au achitat doar 3.000 de euro, iar în Iași prețul pentru o cameră video identică este de patru ori mai mare.

Achiziția sistemului „Big Brother” se anunță a fi cazul „Stâlpii 2”, doar că în cazul camerelor video amploarea „tunului” este mult mai mare. Dacă în cazul achiziției stâlpilor de pe Splaiul Bahlui adaosul nejustificat de preț a fost de „doar” 400.000 de euro, în această situație „tunul” se anunță a fi de 9 milioane de euro.

Pe lângă faptul că primarul Chirica cheltuie din bugetul local, adică din banii tuturor ieșenilor, o sumă astronomică

pentru o investiție care nu este prioritară pentru oraș, există toate premisele ca o mare parte dintre acești bani să fie, în realitate, deturnați în buzunarele celor ce au pus la cale această achiziție suspectă.

Îl invit, și pe această cale, să prezinte public motivul pentru care Primăria Iași a bugetat o sumă de patru ori mai mare pentru o cameră video a acestui sistem de supraveghere a ieșenilor, comparativ cu valoarea reală a investiției, validată de a altă achiziție publică similară în România.

Îi solicit să publice notele de fundamentare ale achiziției și nota de stabilire a prețului estimativ pe care le cere Legea achizițiilor publice, cu toate semnăturile de întocmire și de avizare aferente, pentru a identifica ce repere de preț similar în România au fost avute în vedere când au stabilit prețul și cine și-a pus semnătura pe documentele avizatoare ale acestui „megatun”.

Domnule Chirica, renunțați! Renunțați la risipirea inutilă a 12 milioane de euro și rezolvați problemele sistemice ale Iașiului – infrastructură, transport public, spații verzi, poluare, trafic auto, parcări.