Costel Alexe

În intervenția mea de astăzi doresc să vă rețin atenția cu privire la cel mai important subiect din aceste zile, și anume urgența construirii autostrăzii Moldova–Transilvania.

Dezvoltarea celei mai sărace regiuni a României și a Uniunii Europene are astăzi o singură salvare, care nu ține nici de contextul politic, nici de viitorul nostru în relația cu Bruxelles, nici măcar de modul în care Uniunea Europeană va reuși să facă față provocărilor economice. Dezvoltarea Moldovei este perfect condiționată de realizarea autostrăzii care să traverseze Carpații și care să creeze o legătură definitivă, directă și rapidă între estul și vestul României și între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Autostrada Moldova–Transilvania este la fel de urgentă și prioritară, așa cum era în anii ʼ70–ʼ80 autostrada care a interconectat cele mai importante porturi ale României de capitala București. Fără o asemenea legătură directă, conceptul de dezvoltare armonioasă a unei regiuni nu există.

În perioada interbelică, în Europa, iar apoi în anii ʼ50–ʼ60, inclusiv în SUA, autostrăzile au fost garanția dezvoltării unor regiuni vaste, greu accesibile, cu relief anevoios. Marele avantaj al unei autostrăzi este acela că civilizează, modernizează și occidentalizează, „scoate la suprafață”, redescoperă zone economice și le ridică repede nivelul de trai prin accesul la infrastructură, transporturi, facilități de multe alte tipuri.

Autostrăzile au avantajul de a crea zone investiționale, urbanistice, de larg interes, transformă orașele în poli de creștere, iar aceste rețele vaste de transport realizează în sine o „pânză de păianjen” care conectează și comunitățile mici și mijlocii, grăbindu-le dezvoltarea și făcându-le atractive pentru investitori.

Totodată, autostrăzile favorizează principii de dezvoltare durabilă care aduc la același numitor comun și de interes pentru investitori localități mari sau mici, prin simplul fapt că oferă avantaje asemănătoare, numai că, pe termen lung, favorizează dezvoltarea de ansamblu pe teritorii largi. De aceea în Europa de Vest este greu de distins despărțirea dintre mediul rural și cel urban, tocmai pentru că autostrăzile au creat posibilitatea urbanizării și „colonizării” prin modernizare a unor spații largi, în apropierea acestor drumuri.

Autostrada Moldova–Transilvania a devenit în aceste zile o prioritate pentru publicul din Moldova și pentru politicieni. Chiar dacă liberalii au susținut și promovat acest proiect cu 10 ani în urmă, celelalte partide au început să vorbească despre acest subiect de câteva săptămâni, după alegerile din 16 noiembrie 2014.

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din acest an, Klaus Iohannis, candidatul PNL, a fost singurul care și-a asumat ca prioritate construcția autostrăzii Moldova–Transilvania și punerea sa ca urgență de grad 0 pe masa Guvernului. În rest, niciun alt candidat nu s-a arătat interesat sau dispus să promoveze un asemenea proiect de anvergură. Or, acest lucru s-a putut vedea și în modul în care voturile de pe traseul viitoarei autostrăzi au mers către Klaus Iohannis, oamenii din aceste județe au acordat încredere și sprijin pentru un candidat care a luat în considerare și a înțeles cea mai mare nevoie a acestei regiuni.