Angel Tîlvăr

În perioada 4–6 martie 2019 am participat la Atena la vizita de lucru a subcomisiilor pentru guvernanță democratică, CDSDG, și pentru parteneriate transatlantice, PCTR, din cadrul Adunării Parlamentare a NATO.

Mă bucur că în plenul reuniunii, în calitate de membru titular al Comisiei pentru dimensiunea civilă a securității din Adunarea Parlamentară a NATO, am putut informa parlamentarii prezenți despre votul unanim dat de Camera Deputaților, în urmă cu trei săptămâni, pentru sprijinirea drumului euroatlantic al Macedoniei de Nord.

Prezența la Adunarea NATO mi-a oferit prilejul să reconfirm susținerea de către țara noastră a parcursului european și euroatlantic al statelor din Balcanii de Vest, care reprezintă una dintre prioritățile politicii externe a României. În această perioadă, când deținem președinția Consiliului UE, ne dorim ca întreaga regiune să înregistreze progrese, în baza principiului meritelor proprii și a îndeplinirii criteriilor de aderare.

Reuniunea de la Atena s-a înscris în linia dialogului cu oficialii statelor membre ale NATO, în contextul actual global, oferind oportunitatea unui schimb de opinii pe subiecte importante de pe agenda NATO, cu accent pe prioritățile politicii externe și de securitate ale Greciei, gestionarea migrației la nivelul UE, rolul Rusiei în Balcani, securitatea de frontieră și provocările Alianței pe flancul de sud.

Temele majore ale agendei reuniunii AP a NATO reflectă rolul Alianței în actualul context de securitate, caracterizat prin multiple provocări, riscuri și amenințări. Cooperarea dintre NATO și UE este fundamentală în procesul de edificare a noii arhitecturi de securitate.

În ultimii ani, la frontierele externe ale Europei s-a înregistrat o creștere fără precedent a numărului de migranți și refugiați care doresc să intre pe teritoriul UE. În abordarea complexă a fenomenului migraționist, instituții europene precum Frontex sau Europol au un rol important. Am avut ocazia ca, împreună cu alți parlamentari din AP a NATO, să vedem cum acționează și Garda de Coastă din Grecia, țară care se confruntă cu o presiune extraordinară a fluxurilor migratorii.

Este tot mai evidentă necesitatea armonizării eforturilor tuturor țărilor pentru gestionarea unitară, coerentă și integrată a frontierelor noastre externe.

România este un partener activ în Frontex, Agenția Europeană pentru Protecția Frontierelor și Coastelor, contribuția importantă pe care o aduce în cadrul operațiunilor Frontex fiind apreciată la nivelul UE și al NATO. Chiar luna trecută, prezent la București, directorul Frontex, Fabrice Leggeri, a mulțumit României pentru o cooperare excelentă în gestionarea frontierelor.

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene și-a asumat dosare importante, la care lucrează deja, care privesc gestionarea migrației și securitatea frontierelor.

Țara noastră a inclus pe agendă spațiul Schengen nu doar pentru că este o temă de interes pentru România, ci și pentru că se referă la alte aspecte importante, cum ar fi: garantarea solidarității între statele membre ale Uniunii în privința migrației, protejarea și gestionarea mai bună a frontierelor externe și rezolvarea problemelor legate de securitate. Sperăm să existe o evoluție bună și acest spațiu, care presupune relații de cooperare și schimb de informații, să includă în curând și România.