Gheorghe Eugen Nicolăescu

În Raportul de țară pe 2015 al Comisiei Europene România se plasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană în privința transparenței guvernamentale și printre ultimele trei țări în termenii calității legislației și ai controlului corupției.

Din păcate, aceste locuri codașe în clasamentul statelor membre UE nu ar trebui să mai mire pe nimeni în această țară, în care Guvernul mimează dezbaterea și dialogul și folosește în mod excesiv procedurile de urgență pentru aprobarea legislației.

În anul 2014, Cabinetul Ponta a emis peste 95 de ordonanțe de urgență. Așa cum se arată și în raportul CE, analizele de impact ale actelor normative sunt prezentate mai mult ca note explicative decât ca analize detaliate, iar criteriul urgenței este foarte rar justificat.

Cum poate fi justificată urgența, în mod realist, în cazul OUG 55/2014, care a permis migrația politică a aleșilor locali, sau cea prin care i se crea premierului posibilitatea de a renunța la titlul de „dottore”? „Campanie electorală” și „exerciții de imagine” lipsesc din expunerile de motive ale acestor ordonanțe.

Tot acest raport prezintă România ca o țară în care politica fiscală este lipsită de continuitate, predictibilitate și planificare strategică și în care gradul de colectare a TVA rămâne un motiv de îngrijorare: „Lipsa de transparență și de predictibilitate a cadrului legislativ continuă să reprezinte o povară pentru companii, în special pentru firmele mici și mijlocii și start-up-uri”, potrivit Executivului UE.

Comisia arată faptul că în 2014 Guvernul a scăzut contribuțiile la asigurările sociale cu 5% și a introdus impozitul pe construcțiile speciale, redus de la 1,5 la 1% începând cu ianuarie 2015.

Nici acest aspect nu a rămas necriticat de CE: „Astfel de stimulente pentru investiții suplimentare sunt frecvent utilizate mai degrabă ca un instrument de politică fiscală anticiclică în timpul unei recesiuni. Consultarea părților interesate privind unele dintre aceste măsuri a fost limitată, iar termenele de punere în aplicare au fost destul de scurte.” Observațiile oficialilor de la Bruxelles sunt făcute în contextul în care Guvernul Ponta a lansat în dezbatere publică un proiect de Cod fiscal, conform căruia toate reducerile de taxe preconizate vor avea un impact bugetar negativ brut de 16,2 miliarde de lei în 2016 și un impact net de 6,8 miliarde de lei.

Chiar dacă România este criticată pentru lipsa de transparență guvernamentală, Guvernul Ponta intenționează să își angajeze răspunderea pe acest nou Cod fiscal.

PNL îi propune premierului să mute discuția de la promisiuni la dezbateri serioase în Parlament, pentru că România are nevoie de reduceri de taxe, dar nu făcute de pe o zi pe alta, fără reforme structurale și consolidare fiscală.

Măcar acum, pe ultima sută de metri a guvernării, Victor Ponta ar trebui să încerce să nu amestece acest proiect important în campania pe care o desfășoară aproape zilnic în încercarea disperată de a-și păstra funcția de prim-ministru și să înțeleagă că România nu are decât de pierdut.