Vlad Alexandru Cosma

„Înăsprirea sancțiunilor pentru braconaj”

Braconajul în România reprezintă o problemă esențială care pare a rămâne fără rezultat. Ca și în cazul altor țări, în care braconajul provoacă pagube în rândul faunei naționale, și în România autoritățile se confruntă cu acest lucru. Anual, mii de specii de animale și păsări sunt ucise de braconieri. În fiecare an, paznicii fondurilor de vânătoare descoperă sute de cazuri de braconaj. Din păcate, doar în 20% din acestea făptașii sunt sancționați și de cele mai multe ori instanța decide neînceperea urmăririi penale. Procurorii și judecătorii din țară sunt obișnuiți cu cazuri foarte grave, iar atunci când este adus în fața lor un braconier care a omorât un iepure de câmp sau o căprioară nu li se pare foarte important. Braconierii își caută doar câștigul propriu, nepăsându-le de viața animalului pe care o iau ori de suferința acestuia. Braconierii sunt cei care distrug echilibrul natural și populația de supraviețuitoare, prin acțiunile lor necugetate ajungând chiar să distrugă specii întregi.

Braconajul devine o plagă ce nu poate fi combătută, pentru că singura pedeapsă pe care o primesc cei care se îndeletnicesc cu acesta este amenda, în cele mai multe cazuri, cu toate că Legea nr. 407/2006 a fost modificată și este prevăzută inclusiv închisoarea de la 3 la 7 ani pentru practicarea braconajului.

Braconajul în România nu se oprește doar la vânat. Și pescuitul este în pericol. Braconieri sunt considerați nu doar cei care pescuiesc fără permis, ci și cei care nu au permisul de pescuit vizat pe anul în curs. Braconajul în România este

un sport periculos și perpetuu, iar braconajul începe să fie o soluție la îndemâna tot mai multora.

Principalele motive pentru care se recurge la braconaj sunt sărăcia și devianța comportamentală. Din prima categorie de braconieri fac parte oamenii din mediul rural, care locuiesc în apropierea pădurilor și nu au condiții de trai bune; aceștia vânează ilegal pentru a-și procura hrana. Cei mai periculoși sunt însă cei care ucid doar de dragul de a lua o viață și care vânează mai mult decât au nevoie.

Acordarea dreptului de pescuit pe principii teritoriale și realizarea unui corp de control puternic pot reprezenta soluții pentru limitarea braconajului.

În același timp avem de-a face și cu străinii care vin să vâneze în țara noastră din ce în ce mai mult, având în vedere că în România pot vâna animale care în țările lor au dispărut demult și cheltuielile sunt mult mai reduse.

În primul rând ca cetățeni ai acestei țări și apoi ca parlamentari, nu putem accepta și tolera atitudinea unui vânător străin de la Hunting and Sporting Scotland Ltd., care a postat pe Facebook un anunț prin care făcea cunoscută organizarea unei partide de vânătoare de urși bruni în România, prețul fiind 4.500 de euro. La rugămintea unei persoane din România de a nu mai vâna urși în țara noastră, răspunsul a fost următorul: „Ba da, vom ucide toți urșii voștri, toate păsările din Delta Dunării, toți cocoșii de munte, toate vietățile sălbatice și toate caprele negre și căprioarele roșii. Sunteți o țară ieftină, cu conducători ieftini, politicieni corupți și asta meritați!”