Erland Cocei

Încă de la preluarea mandatului în mai 2012, creșterea locurilor de muncă în economie a reprezentat o prioritate pentru Guvernul USL, iar efectele pozitive nu au întârziat să apară în urma măsurilor implementate în acest sens.

Astăzi, România se află într-o situație bună în ceea ce privește rata șomajului la nivel european, după ce guvernarea dezastruoasă a PDL din perioada 2009–2011 a produs peste 700.000 de șomeri.

Conform statisticilor, România are o rată a șomajului de 5% după numărul de șomeri înregistrați și de 7,5% pe metodologia Biroului Internațional al Muncii, mult mai mică decât media de 12% din zona euro (spre comparație, Grecia are 27%, Spania, 26%), fapt confirmat și de Banca Mondială, care aprecia recent că avem o rată a șomajului stabilă. Mai mult, Guvernul USL a adus un plus de 105.000 de locuri de muncă stabile în economie față de sfârșitul lunii aprilie 2012.

Această situație pozitivă a fost posibilă în urma măsurilor adoptate de Ministerul Muncii și implementate în teritoriu de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, care au avut drept scop reducerea șomajului, dintre care amintesc:

– acordarea serviciilor de informare și consiliere profesională; organizarea cursurilor de formare profesională;

– completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea șomajului; încadrarea șomerilor peste 45 de ani sau unici susținători ai familiilor monoparentale prin subvenționarea locului de muncă;

– stimularea mobilității forței de muncă (încadrarea într-o localitate la o distanță de peste 50 km față de domiciliu, încadrarea în altă localitate cu schimbarea domiciliului);

– acordarea primei de încadrare pentru absolvenți.

Pentru anul viitor, Guvernul analizează oportunitatea introducerii altor măsuri suplimentare care să conducă la reducerea șomajului, mai ales în rândul tinerilor. Dintre acestea, cele mai importante sunt:

– reducerea CAS la angajator cu 3 puncte procentuale;

– extinderea Programului pentru stimularea înființării și dezvoltării IMM de către întreprinzătorii tineri (spre exemplu, _start-up_ -uri incubatoare de afaceri);

– consolidarea parteneriatului public-privat pentru înființarea unui program autohton de formare a tinerilor antreprenori;

– promovarea transformării _internship_ -urilor în contracte de muncă permanente (contracte pe perioadă nedeterminată). Firmele ar urma să primească din partea statului subvenție/angajat pentru care _internship_ -ul se transformă în contract de muncă pe perioadă nedeterminată (firma trebuie să mențină acel angajat minimum 2 ani); – extinderea colaborării dintre școală, universitate și angajatori prin crearea de platforme online cu locuri de muncă disponibile, fapt care ar facilita întâlnirea cererii cu oferta de muncă;

– facilitarea tranziției de la școală la muncă prin promovarea uceniciei și combinarea oportunităților de muncă și pregătire. Întreprinderile mici (sub 50 de salariați) care angajează minimum 5 ucenici vor primi un ajutor suplimentar, o subvenție pentru fiecare ucenic/an, cu condiția de a menține acei angajați timp de 2 ani.