Dimensionarea bugetului se aseamănă foarte mult cu încărcatul fânului în car, chiar dacă acest lucru se face, din păcate, din ce în ce mai rar.
La început, cei care aruncă fânul în căruță realizează acest lucru cu mare ușurință, puterea lucrătorului este mai mare, spațiul pentru aruncare este suficient, iar energia necesară aruncării este mai mică.
Pe măsură ce carul se umple, aruncarea se face cu grijă mai mare pentru a nu deranja lucrul deja făcut, lucrătorul dă semne de oboseală și energia necesară aruncării la o înălțime din ce în ce mai mare, uneori prea mare, depășește puterea celui care face această operație. Putem să considerăm că tot parcursul umplerii este important, dar în faza finală apare momentul decizional esențial de apreciere a sfârșitului umplerii. Există mai mulți factori care determină acest moment, unul mai important decât celălalt, oboseala, plictiseala sau, uneori, epuizarea, dorința ca la un drum să reușești să duci cât mai mult, dorință ca ceea ce așezi să nu se risipească, grija față de puterea animalului și a rezistenței mijlocului de transport, nerăbdarea cu care este așteptată încărcătura, starea vremii și, nu în ultimul rând, starea drumului pe care mijlocul de transport va circula.
Pentru construcția unui buget poate să apară oboseala, plictiseala, în sensul că nu există interes pentru atragerea veniturilor, epuizarea fiind prezentă și în construcția programelor, proiectelor, acolo unde resursa financiară este legată de un anumit obiectiv, de realizarea unui obiectiv de investiții cu o anumită funcționalitate, de realizarea unor servicii de sănătate, educaționale și de asigurare a serviciilor care stau în competența statului și a autorităților locale.
De asemenea, dorința de a duce cât mai mult se poate materializa în dorința de a face cât mai multe în cadrul bugetului. Această dorință poate fi bună dacă există grija pentru venituri și există și proiecte și programe corecte în materializarea dorințelor. În situația când dorința nu se corelează cu putința, carul sau bugetul se poate distruge, cărăușul intră în impas, iar bugetul devine o simplă bucată de hârtie, fără nicio acoperire.
Oprirea carului sau, altfel, nefuncționalitatea bugetului poate să apară și atunci când animalul este insuficient îngrijit sau hrănit sau este determinată de situația în care nu există grija față de starea mijlocului de transport și nu există știința de a-l încărca cu atât cât trebuie. Altfel, nefuncționalitatea bugetului, în starea supraîncărcării, poate să aibă aceleași cauze, fie creatorii resurselor financiare nu se bucură de o bună grijă, fie nu există știința utilizării energiei suficient pentru a trage carul bugetului în cele mai bune condițiuni.
Soluția în această situație ar fi legată de întărirea sistemului care poate să dea energie bugetului sau, dacă acest lucru nu este posibil, se realizează cu o bună cântărire și analiză, prioritățile necesare a fi realizate de acel transport, iar ce rămâne deoparte, pentru susținerea unui alt transport. Această cântărire în funcție de priorități este foarte importantă. Pentru ca procedura să fie una corectă și obiectivă ar trebui ca prioritățile să fie stabilite în funcție de anumite criterii, proiecte și programe. Practic, cum în marea majoritate a situațiilor dorințele sunt mai mari decât posibilitățile, etapa de adoptare a bugetului este foarte importantă și reprezintă locul unde se materializează și se concretizează politicile la nivel local și național. Dacă operația de cântărire este corectă și dorințele sunt presante, iar după tot calculul de armonizare există dorințe mai mari decât resursele, se apelează, în ultimă instanță, la ajutor, la împrumut, luând în calcul faptul că ajutorul trebuie întors, iar împrumutul restituit.
Este păgubos ca într-un asemenea moment și în situațiile în care dăm un vot celor care vor avea posibilitatea de a materializa concret raportul dintre dorințe și posibilități să
discutăm cu maximă energie despre altceva, despre fuziune sau rupturi, despre teoria votului uninominal, despre trecut, despre poziționarea individuală la nivelul întregului, despre picanterii care nu duc nicăieri, despre starea grădinii zoologice.
Lângă un car care nu merge există preocupare, îngrijorare, se constată situația, se apelează la ajutor, iar în caz extrem se încearcă constituirea altuia. Lângă un buget care nu funcționează, dacă nu există preocupare, îngrijorare și nu se caută soluții, se apelează la ajutorul înțelegerii sau se încarcă de împrumuturi.
Analizând logica actualei construcții bugetare, ajungem la concluzia că funcționalitatea acestuia este gândită de la o zi la alta, pentru o perioadă scurtă, neexistând dorința unor construcții durabile, abordarea este formală și nu vizează decât interesul personal, și nu interesul comunitar sau interesul național.
Tendința de a pune mai mult în car, știind că datorită unor multiple cauze încărcătura se diminuează în folosul unora până la destinație, este păguboasă, deoarece la nivelul bugetului încărcarea acestuia peste măsură, cu scopul ca la sfârșit să ajungă o parte suficientă, se traduce prin risipă sau alimentarea direcționată a unor bureți intermediari ai interesului personal. În situația în care situația dată este creată cu bună-credință, asistăm la formula în care construcția bugetului ține cont mai puțin de interesul general și mai mult de îndestularea interesului economic al celor aflați
în preajma puterii sau pentru satisfarea interesului politic al susținătorilor. Prin acțiunile actualei puteri, consider că folosirea construcției și execuției bugetare se găsește în această situație complet neeuropeană.
Și într-un caz, și în celălalt asistăm la situații nefavorabile care diminuează potențialul bugetului de valorificare durabilă a resurselor financiare. Prin prestația actualului Guvern, consider că acesta se găsește, din păcate, de la un capăt la altul, în aceste situații nefavorabile României.
Din experiența anilor precedenți, consider că vom asista la alocări pe criterii de sprijin politic și la numeroase rectificări în plus sau în minus, după cum o cere interesul zilei. Tendința de a pune în sarcina bugetului mai puțin decât se poate consuma se interpretează ca fiind situația în care există nepăsare, superficialitate, lipsa unui program clar, suficiența față de interesul public.
Pentru a face demonstrația faptului că nu există o preocupare minimă din partea actualilor guvernanți, nici măcar cât grija țăranului la încărcatul carului, vă propun spre reflecție câteva din gândurile reieșite de la analiza bugetului pe anul 2008, acesta urmărind următoarele aspecte:
– inconsecvența în aprecierea unor indicatori;
– corelări necorespunzătoare în calculele făcute;
– probleme deosebite care demonstrează diferența între faptele bugetului și spusele celor care se găsesc la guvernare;
– propuneri.
## _Politica bugetară Observații_
## _I. Inconsecvența în aprecierea unor indicatori_
|Nr.<br>crt.|Indicatorul|Aprecierea în Raportul privind<br>situația economică pentru<br>anul 2008 și proiecția acestuia<br>pentru anii 2009–2011|Aprecierea în Planul de<br>convergență revizuit al Guvernului<br>pentru zona euro, decembrie 2007|Diferența de abatere<br>procentuală|
|---|---|---|---|---|
|1.|Rata medie a inflației pe anul<br>2008|4,2% (la sfârșitul anului<br>2008 va fi de 3,8%)|5,7%|57-42/42=35%<br>57-38/38=50%|
|2.|Creșterea exporturilor pe anul<br>2007|15,3%|8,3%|84%|
|3.|Creșterea exporturilor prevăzute<br>pentru anul 2008|17,1%|10,3%|66%|
|4.|Rata șomajului în anul 2008|4,3%|6,9%|60%|
|5.|Rata de schimb euro–leu<br>pe anul 2008|3,11-3,17|3,30|6,1%|
## _Caracterizarea bugetului_
Construcția bugetului se face pornind de la premise insuficient fundamentate.
Se apreciază că rata medie a inflației anuale pe anul 2008 va fi de 4,2%, iar rata inflației la sfârșitul anului 2008 va fi de 3,8% [pagina 38, Raportul privind situația macroeconomică (RSM) pentru anul 2008]. Aprecierile de ultimă oră ale Guvernului din cadrul Programului de convergență revizuit (PC) în decembrie 2007 arată că rata inflației pe anul 2007 va fi de 4,8%, iar pentru anul 2008 va fi de 5,7%. Această situație influențează negativ parcursul României pentru zona euro, acesta fiind mai dificil decât cel preconizat inițial în anul 2004.
Exporturile sunt preconizate să aibă o creștere pe anul 2007 cu 15,3% (Raportul privind situația macroeconomică, pagina 15), iar în Programul de conversie, o creștere cu 8,3%.
Exporturile pe anul 2008 sunt prevăzute a avea o creștere de 17,1% (RSM, pagina 36) și în PC o creștere de 10,3%.
Rata șomajului pe anul 2008 prevăzută în RSM este de 4,3% și în PC este de 6,9%.
În RSM sunt precizate mai multe valori ale ratei de schimb euro–leu. Astfel, 1€=3,17 lei pentru anul 2008
1€=3,38 lei pentru anul 2007
1€=3,11 lei pentru anul 2008
1€=3,50 lei pentru anul 2009
În cadrul PC, rata de schimb euro–leu este apreciată la 3,30 lei pentru un euro în anul 2008.
## II. _Corelări necorespunzătoare_
|Nr.<br>crt.|Indicatorul|Valoarea cuprinsă<br>în buget|Valoarea calculată pe baza<br>datelor prezentate în raport|Diferența<br>procentuală|Observații|
|---|---|---|---|---|---|
|1.|Impozitul pe venit,<br>profit și câștiguri de<br>la persoane fizice|17.543,7 mil lei|20.143,8 mil.lei|14,8% venit<br>subapreciat|Calculul s-a făcut în funcție<br>de numărul de salariați,<br>venitul mediu salarial brut<br>lunar și cota unică de<br>impozitare|
|2.|Consumul|Conform<br>T.V.A.<br>prevăzut în buget<br>223.726 mil. lei|Conform veniturilor la<br>nivelul persoanelor fizice și<br>juridice – 168.525 mil.lei<br>(în situația în care toate<br>veniturile ar fi alocate<br>consumului)||Consumul<br>în<br>afara<br>veniturilor 55.201 mil.lei cu<br>24% venit suprapreciat|
|3.|Bugetul fondurilor<br>externe<br>nerambursabile|Se apreciază că<br>veniturile, apreciate<br>la valoarea maximă,<br>vor fi egale cu<br>cheltuielile 11.440<br>mil.lei|Practica anului 2007 și a<br>altor țări care au parcurs<br>drumul integrării arată că<br>rata de absorție este<br>puternic subunitară<br>(media fiind la 50%)||La capitolul venituri, mult<br>mai realistă ar fi așezarea<br>sumei de 6.000 mil. lei cu<br>50% venituri suprapreciate|
## III. _Probleme deosebite care demonstrează_
## _diferența dintre faptele bugetului și spusele celor care se găsesc la guvernare_
1. Se spune că se va acorda o atenție deosebită descentralizării resurselor la nivelul bugetelor locale.
Situația reală: 1[0] . Bugetul general centralizat al bugetelor locale reprezintă doar 9,12% din P.I.B., cu mult sub nivelul Suediei, 27%, și nivelul Letoniei, 15%.
2[0] . Bugetul general centralizat al bugetelor locale are un excedent de 220 milioane lei, cu toate că nevoile sunt foarte mari, iar bugetul de stat are un deficit de 11.880 milioane lei.
2. Se spune că se acordă o atenție deosebită întreținerii și dezvoltării infrastructurii rurale.
Situația reală – Suma defalcată din taxa pe valoarea adăugată pentru drumurile județene și comunale pe anul 2008 se ridică la 474 milioane lei, adică 0,1% din P.I.B., foarte puțin, având în vedere starea drumurilor județene și comunale, și numai de 0,025%, adică 100 milioane, pentru pietruirea drumurilor comunale.
3. Se spune că bugetul realizează o transparență reală a alocării resurselor financiare.
– Situația reală – Exemplul 1:
|Fondul de rezervă|995,6 mil.lei|
|---|---|
|Transferuri între unitățile||
|administrației||
|publice|11.763,3 mil.lei|
|Alte transferuri|13.405,3 mil lei|
|Total|26.164,2 mil.lei|
adică 32% din totalul cheltuielilor din cadrul bugetului de stat (BS). Prin urmare, BS devine cutia neagră care se află la îndemâna primului-ministru și a Guvernului pentru alocări, în general, pe criterii politice.
## Exemplul 2:
Triplarea fondurilor de rezervă de la 356,2 milioane lei în 2007 la 1045,6 milioane lei, adică o creștere de 2,93 ori, practic, de 2,5 ori mai mult decât se alocă pentru drumuri județene și drumuri comunale (într-un an electoral, fonduri disponibile).
Se spune că suma alocată pentru învățământ este de 6%.
Situația reală – prin bugetul de stat se alocă 10.427,5 milioane lei, care reprezintă o pondere de 2,3% din P.I.B. Se pare că restul până la 6% va proveni din alocări de la bugetele locale și prin veniturile proprii ale unităților de învățământ.
Se spune că Parlamentul aprobă bugetul în întregul lui.
Situația reală – Bugetul general consolidat nu are caracter de lege și nu este aprobat de Parlament. Acest lucru înseamnă că sunt venituri atrase și cheltuieli care se fac fără aprobarea Parlamentului.
Lipsa de claritate în stabilirea realizărilor fizice pentru alocări financiare făcute prin buget.
Situația reală – Formulările sunt generale, se vorbește despre continuarea lucrărilor la Autostrada Brașov–Borș, spre exemplu, și nu se exprimă fizic nicio realizare sau o finalizare de lucrare.
Se afirmă eficiența efectelor acestui buget.
Situația reală – Un singur exemplu demonstrativ – se alocă 2,7% din P.I.B. pentru agricultură, iar aceasta contribuie cu 6,2% din P.I.B.
Se spune că bugetul este clar și transparent. În concluzie putem spune că:
– Legea bugetului este înlocuită de rectificări, care sunt realizate prin intermediul ordonanțelor de guvern;
– Legea bugetului se realizează în lipsa unei viziuni și în absența unei strategii fiscale pe termen mediu;
– lipsa de prognoză pentru veniturile și cheltuielile unui an și a unei planificări multianuale afectează eficacitatea bugetului în realizarea lui.
Cum va fi carul bugetului anului 2008, stimați guvernanți?
Sigur va fi unul cu poticneli, cu neajunsuri, cu retușuri, care în mod precis vor afecta cetățenii și viitorul durabil al României.
Sunteți conștienți de acest lucru, stimați guvernanți?
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.