Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·6 decembrie 2017
Comemorativ · respins
Angel Tîlvăr
Discurs
„Începe un an aflat sub semnul Declarației Universale a Drepturilor Omului”
Puține sunt înscrisurile internaționale cu un asemenea răsunet, o asemenea importanță și acoperire precum Declarația Universală a Drepturilor Omului. Cel mai tradus document al lumii, disponibil în peste 500 de limbi, această primă exprimare globală a acestor drepturi fundamentale reprezintă, fără îndoială, una dintre marile realizări ale Organizației Națiunilor Unite și ale comunității internaționale.
Adoptarea sa în 1948 a fost urmată de instituirea oficială a Zilei drepturilor omului, cu ocazia plenarei 317 a Adunării generale de la 4 decembrie 1950. Cu acest prilej, prin Rezoluția 423 (V), statele membre, ca și multe alte organizații interesate, erau invitate să celebreze faptul că toți oamenii se nasc cu drepturi egale și inalienabile și cu libertăți fundamentale.
Prevederile Declarației Universale a Drepturilor Omului au fost, în timp, întregite prin adoptarea altor documente fundamentale, dintre care pot fi amintite Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenția internațională asupra drepturilor politice și civile (1966), Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979) și Convenția drepturilor copilului (1989).
Începând cu 10 decembrie 2017, lumea întreagă și fiecare dintre noi va fi, într-un fel sau altul, parte a campaniei de un an care va culmina cu cea de-a 70-a aniversare a Declarației Universale a Drepturilor Omului.
Principiile enunțate de această declarație privesc viața fiecărei ființe umane și nu pot fi ignorate sau minimalizate. Ele își fac simțită importanța în viața noastră de fiecare zi și constituie trunchiul comun al umanității, cel care ne dă forța pentru a apăra egalitatea, justiția socială și libertatea, pentru a promova pacea și pentru a ne ridica, prin vocile și acțiunile noastre, în apărarea celor mai slabi.
Momente precum Ziua drepturilor omului trebuie marcate așa cum se cuvine, ele trebuie să reprezinte încununarea eforturilor noastre de peste an în susținerea unor principii la fel de relevante astăzi ca și în 1948, atunci când au fost formulate de către reprezentanții statelor și culturilor din toate colțurile lumii. Acum, ca și atunci, Declarația Universală a Drepturilor Omului aduce în prim-plan valori universale și stabilește un standard esențial pentru toate popoarele, pentru toate națiunile. Trecând testul timpului, ea dovedește că principiile egalității, libertății și demnității umane sunt perene și contribuie la construirea unui destin mai bun pentru milioane de oameni de pe întregul mapamond.
Constituind o adevărată fundație pentru societatea mai bună a viitorului, actul adoptării sale de către Națiunile Unite a fixat ținte multiple, pornind de la satisfacerea nevoilor bazice pentru hrană, apă și adăpost ale fiecărui om și ajungând la dezideratele complexe ale prezentului, așa cum sunt asigurarea accesului la educație, sănătate, muncă și informație liberă.