Mircea Gheorghe Drăghici

„Infrastructura din România – europeană abia peste un secol și jumătate!”

Între multele capitole la care România se situează pe ultimele locuri în Europa se numără infrastructura. Nu numai că autostrăzile noastre sunt puține, dar circulația pe drumurile publice devine tot mai mult un coșmar, cu multe victime, și nu este vorba doar de comportamentul unor conducători auto, cât mai ales de starea proastă a drumurilor, inclusiv a celor 200 de kilometri de autostrăzi.

Principalul avantaj al României în atragerea investițiilor străine este faptul că are o populație numeroasă, adică 20 de milioane de potențiali consumatori. În lupta globală cu toate celelalte state pentru a atrage investitorii străini și pentru a atinge statutul de economie competitivă, acest lucru reprezintă un punct în plus.

Principalul dezavantaj al României este faptul că ne aflăm pe locul 110 în lume la infrastructură. Zimbabwe și Vietnam stau mai bine. Și acum, vestea cea mai tare! Păstrând ritmul actual de dezvoltare, sistemul de transport din România va ajunge la același nivel cu cel din Europa de Vest în aproximativ 130–150 de ani, potrivit companiei de consultanță A.T. Kearney. În 2004 se preconiza că vom ajunge să avem infrastructură de tip european în următorii 8 ani. Mai este un an, iar termenul s-a decalat cu peste un secol.

Infrastructura din România este tot mai obosită, fapt dovedit de investitorii privați tot mai puțin interesați să investească în acest domeniu și de rețeaua de autostrăzi, aproape inexistentă.

Deși au fost investite sume mari în infrastructura rutieră, calitatea lucrărilor a fost în general proastă. E incredibil ca, după 2 luni de utilizare, un drum să aibă gropi! Prin urmare, infrastructura reprezintă cea mai mare piedică în dezvoltarea economiei.

Totul începe în dezvoltarea unei țări de la crearea unei infrastructuri corespunzătoare. Fără drumuri bune nu poți face nimic, nici industrie, nici comerț, nici turism. Lăsăm la o parte faptul că România face autostrăzile cele mai scumpe din Europa, cu prețuri pornind de la 8 milioane de euro pe km până la 80 de milioane de euro. Polonia a absorbit până acum aproape jumătate din fondurile europene pentru infrastructură din totalul alocat pentru 2007–2013, în timp ce actualul Guvern abia visează la Programul Operațional Sectorial de Transport (POS-T)!

Descoperiri recente arată că dacii aveau o rețea de drumuri pavate de 6–12 metri lărgime pe o distanță de 764 de kilometri, adică exact ceea ce trebuie să facem până în anul 2013! Idei sunt, bani europeni avem, tot ce mai trebuie e voința politică, din păcate, prea portocalie și prea fără interes față de acest domeniu!

„FMI și actualul Guvern – multe găuri negre și o țară pingelită!”

Șeful misiunii Fondului Monetar Internațional în România, Jeffrey Franks, cel care face legea la Palatul Victoria, are nevoie urgentă de bani! Sărac lipit pământului, dar dornic să dea românilor lecții despre cum s-o ducă mai bine, doctorul FMI se poate lăuda până acum doar cu trei mari performanțe: și-a confirmat renumele de asasin economic, are ditamai gaura în pantofi, iar România a devenit cel mai mare datornic la FMI. Cum poate un om care nu este în stare să aibă grijă de sine, să fie șeful tuturor banilor din România? Iată o întrebare la care doar actualul Guvern poate să răspundă cu multe găuri negre și cu o țară pingelită!