Adrian Mocanu

„Îngrijorări privind gradul de digitalizare a instituțiilor publice din România”

Instituțiile publice din România eșuează în privința dezvoltării unui cadru digital adresat cetățenilor săi. Conform raportului efectuat de Comisia Europeană la finalul anului 2017, țara noastră se situează pe locul 28 în topul țărilor digitalizate, în ciuda unor aspecte pozitive, precum viteza de internet sau prețul serviciilor în acest domeniu.

Astfel, pare că resursele din domeniul IT nu se translatează către sectorul de servicii publice. În acest sens, apar situații nedorite, ușor de evitat într-o țară ca România cu un potențial digital enorm. Absența unui sistem centralizat de colectare a datelor, precum și lipsa interconectării între instituțiile publice îi determină doar pe 3% dintre utilizatorii de internet din țara noastră să își achite taxele în mediul online.

Chiar dacă s-au făcut progrese anuale în chestiuni ce țin de prestarea serviciilor publice în mediul online, atât prin dezvoltarea unor platforme dedicate acestui scop, cât și prin apariția unor formulare care pot fi completate în prealabil, pentru a ușura legătura dintre cetățean și instituțiile publice, gradul de digitalizare rămâne semnificativ redus față de majoritatea statelor Uniunii Europene.

Decalajele profund semnificative dintre noi și restul țărilor Uniunii Europene se constată prin cozile de la ghișee, indiferența funcționarilor publici și dependența contribuabililor față de acest sistem vicios. Din nefericire, implementarea unui sistem digital s-a realizat în mod arbitrar doar în anumite instituții din țară. În prezent, cel mai mare impediment al cetățeanului constă în lipsa de corelație dintre instituții, fapt care generează ambiguități și neînțelegeri. Contradicțiile se remarcă, spre exemplu, în situații în care cetățeanul își plătește amenda în alt oraș decât cel în care este domiciliat. Interconectarea aproape inexistentă conduce la deruta interinstituțională și generează confuzie atât în rândul funcționarilor publici, cât și în rândul contribuabililor.

Digitalizarea ar putea produce efecte pozitive chiar și în plan economic. Un studiu al ONU a plasat România pe locul 75 din 193 de economii analizate în întreaga lume în ceea ce privește guvernarea economică digitală. În acest sens, dincolo de consecințele favorabile directe rezultate în urma eficientizării acestui proces economic, generarea unui mediu propice pentru investiții ar putea atrage mai mulți investitori străini pe teritoriul țării noastre.

Conform companiei de audit PwC, soluțiile există, dar trebuie să se și dorească implementarea lor. Astfel, în sectorul economic, PwC propune conectarea caselor de marcat la serverele ANAF. În chestiunea digitalizării serviciilor publice reconstrucția unui sistem public centralizat reprezintă primul pas important. În acest sens, depunerea online a tuturor declarațiilor de avere și implementarea unor sisteme electronice de control al TVA pot fi principalele soluții în vederea dezvoltării gradului de digitalizare a României.