„Inspectorii ANAF blochează activitatea a sute de firme care asigură locuri de muncă”
Nenumărate informații apărute în spațiul public în ultimele săptămâni arată că inspectorii ANAF blochează activitatea a sute de firme care asigură locuri de muncă pentru o sută de mii de români, ca urmare a reîncadrării peste noapte a diurnei în categoria veniturilor salariale impozabile.
În cazul acestor abuzuri consider că avem de-a face atât cu o modalitate de a omorî zeci de mii de locuri de muncă, cât și cu nedreptatea de a impune retroactiv plata unor debite despre care aceste firme nu au fost informate niciodată, chiar dacă au fost permanent controlate în acești ultimi 5 ani.
Această hinghereală a firmelor care plasează muncitori români în străinătate a început înainte de campania pentru prezidențiale de la sfârșitul anului trecut, când candidatul PSD Victor Ponta căuta cu disperare bani la buget pentru finanțarea pomenilor sale electorale. În acea perioadă, agențiile de muncă temporară au fost călcate de sute de controale inopinate din partea ANAF, iar din ianuarie anul acesta operațiunea ANAF, girată de ministrul Rovana Plumb, a căpătat amploare, riscând să blocheze activitatea a sute de firme care asigură locuri de muncă pentru o sută de mii de români.
Ca și în cazul abuzurilor la controalele ANAF privind noile prevederi legate de emiterea bonurilor fiscale, și în cazul controalelor de la agențiile temporare de muncă s-a manifestat același exces de zel, inspectorii ANAF ajungând să impună unor asemenea firme plata retroactivă a milioane de euro pentru diurnele din ultimii 4-5 ani de zile.
Guvernanții nu țin cont de principiul aplicării unitare a legislației fiscale, instituit de prevederile Codului de procedură fiscală în vigoare, ci aplică milițienește diverse interpretări peste noapte ale legislației fiscale. Cer ANAF să oprească de urgență aceste abuzuri și să aștepte pronunțarea instanțelor în problema impozitării retroactive a diurnelor muncitorilor români din străinătate, pentru a nu contribui la explozia șomajului în țara noastră.
Am rugat-o, de asemenea, pe doamna ministru Rovana Plumb, printr-o întrebare oficială adresată în calitate de deputat, să precizeze care este rolul ministerului pe care îl conduce în accelerarea, începând cu ianuarie 2015, a controalelor ANAF și reinterpretarea de către această instituție a prevederilor Codului fiscal legate de impozitarea veniturilor plătite de agențiile de muncă temporară românilor care muncesc în străinătate. Am speranța că la această întrebare adresată nu-mi va răspunde tot un funcționar din minister, ci măcar un consilier al ministrului.
*
„Un nou proiect de lege, marca PSD, prin care se revine la pensiile speciale pentru militari, polițiști și angajați ai serviciilor”
Guvernul a aprobat săptămâna trecută un proiect de lege prin care se revine la pensiile speciale pentru militari, polițiști și angajați ai serviciilor care vor fi scoși din sistemul contributiv al pensiilor.
Potrivit proiectului, vor fi acordate pensii militare de stat și pentru soldații și gradații profesioniști care îndeplinesc condițiile de vechime în serviciu, această categorie profesională beneficiind în prezent de posibilitatea menținerii în activitate până la vârsta de 55 de ani.
Decizia a fost luată în pofida avertismentelor Consiliului Fiscal, care arăta într-un raport din 2013 că pensiile militarilor sunt singurele care au crescut în anii crizei, în ciuda recalculărilor decise în anul 2011 de Guvernul Boc.
Astfel, Raportul Consiliului Fiscal din 2013 specifică clar că recalcularea pensiilor în guvernarea PDL a însemnat creșterea pensiilor militarilor în medie cu 30%, ceea ce cred că o recunoaște și un membru marcant al actualului Guvern Ponta, vicepremierul Gabriel Oprea, care era ministrul apărării în Guvernul Boc. Prin urmare, afirmația lui Ponta cum că această revenire la pensiile speciale pentru militari repară o nedreptate a Guvernului PDL este o nouă lozincă, o farsă cu care premierul ne-a obișnuit în ultimii 3 ani de când chipurile guvernează România.
Mai degrabă anunțarea propagandistică a acestei reveniri la pensiile speciale pentru militari are menirea de a acoperi mediatic scandalul susținerii pensiilor speciale pentru parlamentari de către PSD și indirect de Guvernul Ponta. Au fost și la PNL semnături pentru această lege, dar ele au fost retrase, cu excepția uneia, semn că PNL înțelege că altele sunt prioritățile pe agenda publică.
Este posibil ca în actualul cadru legislativ din domeniul pensiilor să mai existe și inadvertențe, nu a pretins nimeni că legea din 2010 este perfectă, deși avea girul FMI, al Comisiei Europene și al Băncii Mondiale. Ea era și rămâne perfectibilă, dar pentru aceasta nu trebuie să creăm din nou discriminări în sistem, să avantajăm unele categorii profesionale față de altele sau să ne facem că sistemul public de pensii nu are dezechilibre anuale de 3 miliarde de euro.
Prin astfel de legi speciale vom face din nou categorii de superpensionari, în loc să reglementăm echitabil această situație, prin introducerea pensiilor ocupaționale.
Avem în Parlament un proiect legislativ privind pensiile ocupaționale. Acesta a fost un proiect care a fost lăsat la cheie în 2012 de guvernarea PDL, ca parte a pachetului amplu de reformă a pensiilor, chiar dacă, mult blamată, reforma pensiilor a reușit să aducă un echilibru și o corectitudine în sistem. Pensiile cresc acum în fiecare an nu prin generozitatea guvernării Ponta, ci pentru că legea PDL din 2010 stabilește o indexare anuală în baza creșterii prețurilor și a salariilor.
Proiectul pensiilor ocupaționale lăsat de PDL în 2012 și depus anul trecut în Parlament vine în completarea sistemului de pensii din sistemul de bază, pentru a permite anumitor categorii sociale să beneficieze de venituri suplimentare la pensie. Astfel, angajatorii, fie separat, fie asociindu-se, pot propune scheme de pensii ocupaționale, dar cu acordul angajaților, adică nimeni nu poate fi obligat să contribuie la o astfel de pensie ocupațională dacă nu dorește. Contribuția la acest tip de pensie poate fi de până la 15% din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia. Aceasta va fi virată de angajator odată cu contribuțiile la asigurările sociale obligatorii, iar în caz de nevirare se vor aplica aceleași sancțiuni. Contribuțiile se împart între angajat și angajator, așa cum a fost stabilit la începutul schemei, și sunt deductibile din impozitul pe venit pentru angajat și din impozitul pe profit pentru angajator.
De ce să revenim la pensii speciale, când putem să promovăm un proiect legislativ pentru orice categorie ce dorește să acorde o pensie ocupațională!?
„Legea nr. 70 din 2 aprilie 2015 introduce reglementări care sfidează nevoile reale ale României”
La data de 11 martie 2015 a fost adoptat PL-x 548/2014 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Proiectul a fost inițiat de Guvernul României, după care a fost susținut și votat de parlamentarii PSD. Proiectul a devenit apoi Legea nr. 70 din 2 aprilie 2015, care a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 9 aprilie 2015 și care intră în vigoare la 30 de zile de la această dată.
Așadar, conform noii legi, începând cu 9 mai a.c., persoanele fizice pot face plăți către alte persoane fizice în limita a 50.000 de lei (11.300 de euro), în timp ce pentru plățile referitoare la tranzacțiile între persoane fizice și juridice plafonul este de 10.000 de lei. O altă modificare adusă de noua lege este scăderea plafonului de 10.000 de lei pe zi pentru plățile în numerar între persoane juridice la 5.000 de lei. În cazul în care plafoanele nu vor fi respectate, cei în cauză sunt pasibili de amenzi de 10% din valoarea sumei de peste prag.
Prin această lege nouă Guvernul intervine anticipat în favoarea băncilor, care vor comisiona orice operațiune cu până la 0,2%-0,3% începând din aprilie 2016, dată la care va intra în vigoare un articol special, art. 15, ce reglementează comisionarea tranzacțiilor bancare.
Mă întreb, oare ce va face un biet om de la țară care nu a avut un cont bancar, deoarece nu a avut nevoie de așa ceva până acum, și vrea să își vândă o bucată de teren a cărui valoare depășește suma de 50.000 de lei, iar în localitatea sa nu este niciun sediu de bancă? Vânzarea va putea fi încheiată doar după ce săteanul se deplasează la cea mai apropiată localitate unde se găsește un sediu de bancă.
Cred că domnul Ponta își închipuie și acum, așa cum își închipuia și în cazul copiilor, că nu mai există vreunul care să nu dețină telefon cu internet și care nu știe să folosească o tabletă, că mediul rural este plin de sedii de bănci, de ATM-uri și POS-uri la magazinele sătești, iar pe lângă sapă și coasă, săteanul de rând are la el un card bancar și un ghid de folosire a online banking-ului. Este de-a dreptul hilar cum încearcă acest Guvern să impună cu forța proiecte de lege pentru care nu a sosit încă momentul în România, doar de dragul unor grupuri de interese.
Mai mult, prin această lege, Guvernul și PSD arată că puțin le pasă de firmele mici și mijlocii care preferau această modalitate clasică de plată, cash fără comisioane. Prin noua lege, ele vor fi practic obligate în viitor să apeleze la serviciile unei bănci, să își achiziționeze un card de firmă și să plătească acele comisioane specifice.
Solicit celor care au înaintat și susținut acest proiect de lege să găsească măsurile prin care să răspundă cu soluții concrete problemelor ridicate mai sus.
* *
„România trebuie să preia modelul european de impulsionare a activităților de responsabilitate socială a companiilor”
Săptămâna trecută am fost, alături de colegii din Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaților, gazdă a dezbaterii intitulate „Responsabilitatea socială corporativă”. Dezbaterea a fost organizată împreună cu Social Responsibility Magazine și a avut ca principală temă noua directivă a Parlamentului European referitoare la responsabilitatea socială a companiilor (CSR).
Conform acestei noi reglementări europene, începând cu anul 2017, firmele cu mai mult de 500 de angajați vor fi obligate să raporteze și activitățile nonfinanciare prin intermediul cărora se reflectă impactul acestora în societate, asupra mediului, asupra propriilor angajați și bunei guvernanțe. Dezbaterea a reunit reprezentanți ai mediului corporativ din România, ai societății civile, dar și o serie de parlamentari și reprezentanți ai Guvernului.
Salut această directivă pentru transparență nefinanciară, deoarece ea va crea competitivitate în rândul companiilor în derularea acțiunilor de tip CSR și va permite o mai bună evaluare a acestora din perspectiva implicării în viața comunității. Am anunțat cu ocazia acestei dezbateri faptul că PNL va iniția un grup de lucru pentru transpunerea acestei directive în vederea urgentării procesului de implementare a prevederilor sale, mai ales că vorbim de necesitatea modificării mai multor acte normative. Sper să avem în acest grup de lucru și colaborarea dumneavoastră în Parlament, a celor din Guvern, dar și a actorilor privați (companii, ONG-uri).
Este nevoie de o colaborare a instituțiilor statului care să sprijine actorii privați în direcționarea eforturilor de implicare socială, nu o strategie pe hârtie, ci priorități clare, reale, selectate pe baza unor indicatori clari de urgență, necesitate, oportunitate. În elaborarea reglementărilor naționale care vor transpune această directivă, trebuie să avem în vedere faptul că ea trebuie percepută în primul rând ca un impuls, și nu ca o constrângere pentru marile companii în a derula activități de responsabilitate socială. De asemenea, cred că statul trebuie să găsească un sistem consistent de acordare de stimulente fiscale pentru companiile care derulează activități de tip CSR, deoarece responsabilitatea socială înseamnă totodată și locuri de muncă, dar și creștere economică. ONG-urile sunt primele care pot coopera cu mediul privat în activitățile de responsabilitate socială, deoarece ele au expertiza de specialitate necesară pentru abordarea diferitelor probleme sociale, de mediu sau pentru alte tipuri de servicii de care avem nevoie pentru creșterea calității vieții în România.
PNL este un susținător al implicării actorilor privați, dar și al ONG-urilor în tot ceea ce înseamnă sistemul de asistență socială, pentru că așa putem asigura servicii mai bune, în condiții de responsabilitate sporită. Fie că vorbim de potențialul de imagine, de creșterea calității vieții angajaților, de reîntinerirea și protejarea mediului de lucru al angajaților, de nevoia managerilor de a îmbrățișa anumite valori etice distincte care să conducă la diferențierea brandului,
îndeplinirea unor standarde de responsabilitate socială de către corporații aduce, înainte de toate, beneficii în plan social.
*
„Cunoștințele, atitudinile și practicile (CAP) parentale ale familiilor și persoanelor care îngrijesc copii cu vârsta între 0–6 ani”
Săptămânile trecute a fost lansat un nou studiu UNICEF privind cunoștințele, atitudinile și practicile (CAP) parentale ale familiilor și persoanelor care îngrijesc copii cu vârsta între 0 și 6 ani, ale cărui concluzii ar trebui să ne îngrijoreze și care ar trebui să determine Guvernul Ponta să vină cu o strategie națională pentru creșterea informării și a competențelor celor care îngrijesc copii.
Astfel, studiul UNICEF arată că, deși se observă o îmbunătățire a cunoștințelor, aptitudinilor și practicilor părinților și persoanelor care îngrijesc copiii, persistă în continuare preluarea unor modele tradiționale nerecomandate și lipsa de informare asupra unor tematici.
Deosebit de îngrijorătoare sunt datele referitoare la alimentația copiilor, peste 50% din mame încheind alăptarea înainte de 6 luni, în condițiile în care recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății este ca în primele 6 luni de viață laptele matern să fie singura sursă de alimentație a nou-născutului. Mai mult, studiul arată că deseori alimentația copilului mic include alimente nerecomandate, precum produse de patiserie-cofetărie, care favorizează probleme de obezitate și boli asociate cu aceasta.
Împreună cu mai mulți colegi, am inițiat un Proiect de lege privind marketingul substituenților de lapte matern și încurajare a alăptării, dar care, din păcate, este blocat din 2012 de majoritatea parlamentară din Camera Deputaților. Solicit reprezentanților PSD să nu mai blocheze această lege și să o adoptăm de urgență în Parlament.
Ministerul Sănătății ar trebui să asigure informarea părinților și accesul la medicamente și vaccinuri în mod gratuit, înainte să vină cu sancțiuni pentru cei care nu își vaccinează copiii. Avem nevoie de o strategie națională pentru creșterea informării și aptitudinilor celor care cresc copii, care să le asigure acestora accesul la hrană, educație, îngrijiri medicale adecvate, într-un climat familial nonviolent, pozitiv, fără pedepse.
Mai ales pentru familiile din mediul rural și pentru cele afectate de sărăcie, studiul UNICEF arată că există o predispoziție pentru certuri de față cu copiii sau pedepsirea acestora. Avem nevoie și de o îmbunătățire a serviciilor publice de educație și îngrijire a copiilor, peste 20% din părinți recunoscând că lasă copiii nesupravegheați zilnic pentru o jumătate de oră, perioadă în care aceștia se pot răni.
Sper că Guvernul va trata cu responsabilitate toate recomandările UNICEF și îl asigur că vor avea tot sprijinul opoziției, pentru că în ceea ce privește creșterea copiilor nu putem avea partizanate politice, ci trebuie să avem în minte tot timpul binele acestora.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.