Valeriu Ștefan Zgonea

## „Intrarea în normalitate”

Miza reprezentării României la Consiliul European este extrem de importantă. Consiliul European este forul în care se dezbat problemele politice fundamentale ale Uniunii Europene, de o relevanță aparte în aceste momente în care Uniunea traversează o profundă criză economică.

Situația actuală din România, de coabitare politică, impune atât președintelui, cât și premierului, o abordare matură și echilibrată. Nimeni nu își dorește crearea de dispute care să afecteze interesele țării și imaginea noastră externă.

Premierul Victor Ponta a venit cu o propunere corectă: reprezentarea la Consiliul European în funcție de tematica acestuia. Din punct de vedere constituțional, nu există niciun impediment ca premierul să reprezinte România la o întrunire a șefilor de stat și guvern.

Mai mult decât atât, Parlamentul României a adoptat o declarație politică potrivit căreia prim-ministrul, și nu președintele, trebuie să prezinte poziția României la lucrările Consiliului European din 28 iunie 2012.

În aceste condiții, este greu de înțeles poziția președintelui, care a cerut Curții Constituționale să se pronunțe cu privire la cel care este îndrituit să reprezinte România.

Având în vedere natura problemelor ce se dezbat de obicei la Consiliul European și faptul că aspectele ce vor fi decise în plan economic și social se vor regăsi în politica internă a statelor participante, este oportun pentru interesul statului român ca reprezentarea să fie făcută de către șeful Executivului.

Agenda Consiliului European din 28 iunie anul curent cuprinde subiecte care intră clar în responsabilitatea Guvernului.

Primul subiect se referă la propunerile de creștere economică și creare de locuri de muncă, iar cel de-al doilea privește bugetul Uniunii Europene pentru 2014–2020. Consider că este în interesul României ca Guvernul, care va pune în practică aceste măsuri, să fie reprezentat la discuții.

În fața provocărilor majore care ne așteaptă în următorii ani la nivel european și național și care țin aproape în exclusivitate de prerogativele constituționale ale Guvernului României, participarea prim-ministrului este mai necesară ca oricând. În plus, definirea poziției naționale susținute în instituțiile UE revine în principal Guvernului României, conform legislației actuale.

Subliniez un lucru pe care l-am mai spus, și anume faptul că reconectarea Parlamentului României la problematica europeană, în special la problematica dezbătută în cadrul consiliilor europene, reprezintă un demers de intrare în normalitate după anii în care instituția prezidențială a deținut monopolul reprezentării la Consiliul European, ignorând sistematic Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului român.

Mă interesează ca înainte de plecarea la Bruxelles să fie informat și Parlamentul, dar și întreaga societate, cu privire la agenda cu care se merge acolo.