Marius Cristinel Dugulescu

„Introducerea actelor biometrice, o problemă de conștiință și libertate”

La începutul acestui an, viața societății românești a fost tulburată de vestea introducerii actelor de identitate biometrice. Începând cu 1 ianuarie 2009, în România se emit pașapoarte electronice care, pe lângă datele personale obișnuite, conțin elemente biometrice (imaginea facială și impresiunile digitale, „amprente”) stocate pe un microcip de tip RFID (Radio Frequency Identification – identificare prin unde radio). Cipul devine astfel elementul esențial de identificare a fiecărei persoane.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 207/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate a stârnit importante proteste din partea mai multor cetățeni, reprezentanți ai societății civile și ai lumii ecleziastice. Mai mult, a fost subliniat caracterul nedemocratic al prevederilor legislative, întrucât în România nu a avut loc nicio dezbatere publică pe această temă, fiind încălcate dispozițiile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

Principala problemă care se pune în legătură cu pașapoartele electronice se referă la prevederile Regulamentului 2252/2004, în baza căruia au fost adoptate reglementările naționale. Această reglementare reprezintă începutul unui proces de restrângere a libertăților individuale și de intruziune în viața privată și contravin art. 8 și 10 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene referitoare la protecția datelor cu caracter personal și la libertatea de conștiință, precum și articolelor 23, 25, 26, 27, 29 și 31 din Constituția României, privind garantarea libertăților și drepturilor cetățenilor.

Consider că sunt necesare studii legislative referitoare la impactul unor asemenea măsuri și armonizarea legislativă în special în ceea ce privește respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal. Trebuie să fim conștienți că pierderea libertății ne va afecta pe toți, indiferent de poziția pe care o avem în ierarhia socială.

În concluzie, susțin cu fermitate respectarea dreptului fiecărui cetățean de a accepta sau respinge actele de identitate biometrice, pe temeiul respectării libertății convingerilor și a conștiinței religioase. Doamnelor și domnilor deputați, ținând cont ca stăm în fața unei decizii deosebit de importante – amprentarea a 22 milioane de oameni –, consider că cei care trebuie să decidă sunt ei, populația României. Putem lua exemplul Elveției care luna aceasta, pe 27 mai, organizează un referendum național pentru a afla dorința cetățenilor săi cu privire la introducerea documentelor electronice. Prin organizarea unui referendum național vom oferi șansa ca cetățenii să decidă adoptarea sau respingerea actelor biometrice.