Traian Constantin Iga∫

îPecica, la moment de s„rb„toare“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

De aceast„ dat„ mi-am promis s„ vin Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i s„ v„ vorbesc despre oameni, locuri ∫i lucruri frumoase. Mi-am propus s„ las la o parte, pentru c‚teva momente, toat„ agita˛ia care exist„ Ón via˛a politic„ de zi cu zi, toate problemele pe care mi le-am propus a le rezolva ∫i s„ vin s„ v„ vorbesc despre Pecica, ora∫ul meu natal. Nimic nu face un om s„ fie mai m‚ndru ca atunci c‚nd vorbe∫te despre locurile unde s-a format, unde a muncit ∫i unde-i reg„se∫te Óntotdeauna pe cei dragi.

Ast„zi mi se ofer„ ∫ansa de a v„ vorbi despre pecicani. Ast„zi pot s„ vorbesc cu m‚ndrie despre cons„tenii mei, de la o Ónalt„ tribun„: cea a Parlamentului Rom‚niei.

Œn aceste zile, locul care m-a format ca om s„rb„tore∫te doi ani de c‚nd a trecut, din voin˛a pecicanilor, la statutul de ora∫. Un ora∫ t‚n„r, de doar doi ani, condus de oameni tineri ∫i plini de ini˛iative ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 48/14.IV.2006 proiecte de dezvoltare pentru comunitatea local„, dar ∫i pentru localit„˛ile Ónvecinate.

7 aprilie 2004 a fost pentru noi, pecicanii, un motiv de s„rb„toare. Cea mai mare localitate a jude˛ului Arad, ce dep„∫ea ca num„r de locuitori toate celelalte ora∫e deja existente Ón jude˛, o localitate Ón care tr„iesc rom‚ni, maghiari, germani, s‚rbi, slovaci ∫i romi, odinioar„ ∫i evrei, a fost declarat„, dup„ ani lungi de a∫teptare, ora∫.

Tinere˛ea este a ora∫ului, dar localitatea are istoria ei. O g„sim men˛ionat„ documentar Ónc„ din anul 1329. O reg„sim Ón paginile istoriei prin r„scoala Ómpotriva imperialilor din 1735, condus„ de c„pitanul de gr„niceri Pero Szeghedina˛, cel care ulterior a pl„tit cu via˛a aceast„ Óndr„zneal„, fiind executat prin tragere pe roat„.

Œn perioada anului 1816 Ón localitate se dezvolt„ foarte mult breasla fierarilor, rotarilor, ˛es„torilor, cizmarilor, cojocarilor ∫i brutarilor. Pecicanii au fost ∫i sunt Ónc„ oameni m‚ndri. Dumnezeu le-a dat multe, dar n-au a∫teptat niciodat„ îs„ le ∫i bage Ón traist„“, dup„ cum bine spune un proverb rom‚nesc. Pita de Pecica a fost unul dintre lucrurile care au f„cut cunoscut numele localit„˛ii Ón Óntreaga parte de vest a ˛„rii ∫i poate chiar mai departe. Lucrul este valabil ∫i ast„zi, nic„ieri nefiind o p‚ine mai bun„ ca cea a locului unde m-am n„scut ∫i tr„iesc.

V„ spuneam c„, dup„ ani lungi de a∫teptare ∫i dup„ o lung„ istorie, localitatea a fost declarat„ ora∫. Acest lucru se datoreaz„ — ∫i ˛in s„-l precizez de la aceast„ tribun„ — oamenilor din localitate, consilierilor locali care au contribuit la parcurgerea tuturor etapelor, consilieri locali Óntre care, cu m‚ndrie pot s„ o spun ast„zi, m-am aflat ∫i eu, dar nu Ón ultimul r‚nd t‚n„rului primar pe care l-a avut atunci ∫i Ól are ∫i ast„zi, domnul Iustin Cionca. Pecica se poate l„uda cu un primar care n-a f„cut niciodat„ rabat de energie pentru a duce la Óndeplinire mai multe proiecte, a∫a cum nici acum nu are nici un fel de re˛inere c‚nd vine vorba de a face ceva pentru Pecica ∫i pentru oamenii care tr„iesc aici. Nu vreau s„ Óncep a Ón∫ira Ón fa˛a dumneavoastr„ tot ceea ce s-a f„cut Ón Pecica de c‚nd ∫i-a c‚∫tigat t‚n„ra echip„ pe care o are Ón prim„rie ∫i consiliul local. V-a∫ re˛ine prea mult din timpul dumneavoastr„. Vreau doar s„ v„ prezint rezultatul acestor eforturi: Ón 2005, t‚n„rul primar al Pecic„i prime∫te titlul de cel dint‚i primar al ˛„rii, pentru toat„ activitatea pe care a desf„∫urat-o p‚n„ acum. Vorbele, cred, sunt de prisos. Acestea sunt dovezile ce vor vorbi mai departe.