Acum, la aproape 500 de zile de îguvernare portocalie“, gravele abateri privind Óndeplinirea proiectelor strategice de interes na˛ional, care vizeaz„ dezvoltarea economic„ ∫i social„ a Rom‚niei, au avut o singur„ cauz„ — cota unic„ de impozitare.
Nici mo˛iunile Ónaintate de opozi˛ie, nici interven˛iile directe ale reprezentan˛ilor F.M.I., respectiv ale celor ai Comisiei Europene, nu au putut stopa îciuma“ economiei rom‚ne∫ti, pentru simplul motiv c„ reprezint„ angajamentul electoral simbol al Alian˛ei D.A.
Instabilitatea fiscal„ a devenit o caracteristic„ pentru ultimii 2 ani ∫i va continua p‚n„ se va da r„spuns la marea Óntrebare: se modific„ T.V.A. sau cota unic„ de impozitare?
— Dac„ se modific„ cota unic„ de 16%, atunci va fi afectat„ toat„ popula˛ia, iar ˛inta pentru infla˛ie pentru 2006 va fi compromis„.
— Dac„ se modific„ T.V.A., se va compromite argumentul major de ordin electoral.
Din p„cate, de∫i am aten˛ionat asupra acestui e∫ec Ónc„ din campania electoral„, iat„ c„ a trebuit s„ se contureze construc˛ia acestui dezastru la scara 1:1, pentru a fi Ón˛eles de actualii guvernan˛i. Economia rom‚neasc„ nu mai duduie cum credea primul-ministru, ci g‚f‚ie, dup„ cum observ„m cu to˛ii! Era nevoie Óns„ de aprecierea expres„ a comisarului european pentru afaceri economice ∫i financiare Joaquin Almunia, care a spus c‚t se poate de explicit c„ a fost o m„sur„ gre∫it„ ce induce
mari dificult„˛i pentru Rom‚nia at‚t Ón plan economic, c‚t ∫i social.
îDezechilibrele macroeconomice s-au m„rit Ón anul 2005. Cre∫terea economic„ ∫i productivitatea muncii au Ónceput s„ se Óncetineasc„, chiar Ón condi˛iile unei rapide expansiuni a cererii interne impulsionate de consum.
Ritmul de cre∫tere a importurilor, care l-a dep„∫it pe cel al exporturilor, a Ónr„ut„˛it pozi˛ia contului curent, datoria extern„ a crescut ∫i, Ón pofida unei aprecieri considerabile a monedei interne, infla˛ia a r„mas ridicat„, duc‚nd la o accentuat„ sc„dere a competitivit„˛ii.“
Stima˛i colegi, afirma˛ia nu-mi apar˛ine, v-am citat din declara˛ia ∫efului delega˛iei F.M.I. la Bucure∫ti, din octombrie 2005, ocazie cu care a ∫i previzionat o cre∫tere economic„ de doar 4%, ∫i nu 4,5—5% cum anticipa viceguvernatorul Cristian Popa, sau 4,5% cum presupunea ministrul de stat Pogea.
Constat„m, ca o caracteristic„ a actualului Guvern, enun˛area unor cifre umflate, dar care nu se realizeaz„ niciodat„. Proiec˛iile Executivului actual, la numai un an distan˛„, con˛in abateri astronomice.
Astfel, Ón Programul economic de preaderare trimis la Bruxelles Ón februarie anul trecut figura o cre∫tere economic„ de 6%. Œntre 6% ∫i 4% este o diferen˛„ de 50%. Despre ce precizie mai poate fi vorba?!
Surprinz„toare Óns„ sunt institu˛iile statului menite a interveni ∫i a aten˛iona cet„˛enii Rom‚niei asupra rezultatelor reale ob˛inute Ón urma aplic„rii politicii guvernamentale.
Aceste institu˛ii prefer„ s„ mint„, iat„, cum este cazul Institutului Na˛ional de Statistic„, care la o cre∫tere a pre˛ului gazelor naturale Ón luna ianuarie 2006 cu 17%, a raportat o cre∫tere a infla˛iei de doar 1%, ceea ce Ónseamn„ c„ la 10.000.000 lei cheltui˛i, rom‚nii dau 863.000 lei pentru p‚ine ∫i doar 265.000 lei pentru gaze naturale. Cine poate crede a∫a ceva?
Sau Consiliul Concuren˛ei, care nu are nici o reac˛ie la decizia îPetrom“ de a nu mic∫ora pre˛ul carburan˛ilor, Ón condi˛iile Ón care leul nou s-a apreciat Ón raport cu euro sau cu dolarul (fa˛„ de dolar aprecierea fiind de circa 7%).
Motiva˛ia îPetrom“ precum c„ s-au majorat cota˛iile recente ale produselor petroliere nu se justific„, Ón primul r‚nd pentru c„ aprecierea de circa 9% pe baril pentru ˛i˛eiul brut fa˛„ de Ónceputul anului a fost anulat„ de aprecierea cu circa 7% a leului fa˛„ de dolar.
Œn al doilea r‚nd, îPetrom“ utilizeaz„ 75% ˛i˛ei din produc˛ia intern„, adic„ din 4 litri procesa˛i de îPetrom“ 3 litri au fost din produc˛ia intern„, a∫a c„ pre˛ul carburan˛ilor din Rom‚nia depinde mult mai mult de produc˛ia intern„ dec‚t de cea extern„. Œn aceste condi˛ii, ar fi motive de ieftinire, ∫i nu de scumpire a carburan˛ilor Ón Rom‚nia.
Cel mai grav Óns„ este faptul c„ nu se Ónregistreaz„ nici o reac˛ie din partea Consiliului Concuren˛ei, Ón condi˛iile Ón care îPetrom“ comunic„ ∫i faptul c„ Ón urma aprecierii leului fa˛„ de euro ∫i dolar s-a Ónregistrat ∫i o sc„dere a accizei cu 4%. Ace∫ti bani r„m‚n Ón buzunarul îPetrom“ ∫i al celorlalte companii petroliere, care nu au nici un interes s„-∫i diminueze c‚∫tigurile ∫i atunci îse Ón˛eleg la pre˛“. Adic„ o practic„ anticoncuren˛ial„, exact obiectul de activitate al Consiliului Concuren˛ei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 48/14.IV.2006
De altfel, nu putem s„ uit„m c„ Ónc„ din decembrie 2004 popula˛ia a fost Ón∫elat„ promi˛‚ndu-i-se deschiderea Capitolului îEnergie“, pentru a se elimina îpre˛urile insuportabile la gazele naturale ∫i energie electric„“.
Ce constat„m ast„zi? Nu numai c„ nu au fost mic∫orate sau Ónghe˛ate, ci pur ∫i simplu au fost dublate Ón doar un singur an. Mai mult, Raportul îEurosat“ precizeaz„ c„ pre˛ul energiei electrice pentru consumatorii casnici din Rom‚nia, exprimat Ón indicii puterii de cump„rare (PPS) la 100 kW este dublu fa˛„ de cel pl„tit de cele mai dezvoltate ˛„ri europene, fiind de 9€/100 kW, pentru consumatorul individual chiar de 11€/100 kW.
A.N.R.E. a fost pus„ imediat s„ dezmint„ raportul, sub motiv c„ nu au fost lua˛i Ón calcul cei 21% de consumatori pe tarif social. Nici nu se putea mai fals, pentru c„, Óntre timp, prin modificarea condi˛iilor de alocare a tarifului social, aproape 2 milioane de pensionari ∫i consumatori cu venituri reduse au pierdut practic dreptul la tariful social.
Dar nu numai Raportul îEurosat“, ci ∫i Studiul Comisiei U.E. precizeaz„ c„ pentru cei mai mul˛i consumatori din statele membre nivelul pre˛ului la energie este de 40—55 €/MWh, iar Ón Rom‚nia a ajuns la 80€/MWh, Ón condi˛iile Ón care veniturile medii sunt de p‚n„ la 10 ori mai reduse dec‚t Ón U.E.
La fel ∫i la gazele naturale, unde pl„tim cel mai mare pre˛ din Europa pentru gazele naturale din import. Guvernul actual a Ón˛eles c„ trebuie s„ ajung„ la standardele din vest, dar prima dat„ cu pre˛urile!
Œn ce prive∫te pre˛ul gazelor naturale situa˛ia este absolut special„. Dac„ Ón 2004 pentru 1.000 m[3] consumatorul casnic pl„tea 4.500.000 lei, acum pl„te∫te circa 10 milioane lei, deci 3 salarii minime pe economie.
Œn aceste condi˛ii factura la Óntre˛inere a ajuns s„ fie mai mare dec‚t veniturile a 40% dintre rom‚ni, fiind dubl„ fa˛„ de cea din iarna 2004—2005.
Guvernul a Ónceput s„ mint„ Ón leg„tur„ cu marile proiecte economice, apoi, Ón ciuda pozi˛iei F.M.I. ∫i a Comisiei Europene, s„ mint„ Ón leg„tur„ cu cota unic„ de impozitare, apoi prin modificarea de 5 ori a Codului fiscal prin ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului.
Drept compensare, s-au introdus Ónc„ 220 de cote, taxe, impozite, care au dublat practic num„rul de impozite Ón Rom‚nia, ajung‚ndu-se la 428.
S-a min˛it Ón leg„tur„ cu abonamentul la gazele naturale, pentru care agen˛ii economici ar fi trebuit s„ pl„teasc„ 250 miliarde lei pe lun„ numai abonament. S-a min˛it cu necesitatea major„rii deschiderii de pia˛„ la energia electric„ la 85%, pentru a veni Ón sprijinul agen˛ilor economici din Rom‚nia.
Œn realitate, îclanurile de interese“ din jurul Guvernului, unii dintre ei prezen˛i Ón Parlament, s-au gr„bit s„ intre Ón categoria b„ie˛ilor de∫tep˛i, a∫a cum Ói definea pre∫edintele B„sescu, Ónc„ din vara anului trecut, gr„bindu-se s„ pun„ m‚na pe îca∫cavalul“ energiei ieftine.
Aceast„ energie, Ón loc s„ ajung„ la popula˛ie sau la agen˛ii economici din Rom‚nia, a fost dirijat„ Ón marea ei majoritate la export, pentru sus˛inerea agen˛ilor economici din alte ˛„ri. Practic, s-a exportat materie prim„ energetic„, ∫i nu plusvaloare ad„ugat„ Ón produsele finite
realizate Ón Rom‚nia. Cine Ó∫i asum„ responsabilitatea disponibiliz„rii energiei ieftine Ón defavoarea popula˛iei Rom‚niei?
Œn aceste condi˛ii mai mir„ pe cineva protestul de strad„ al pensionarilor ∫i sindicali∫tilor, primii c„ nu mai au din ce tr„i, iar ceilal˛i c„ vor r„m‚ne ∫omeri?!
Mai poate, Ón aceste condi˛ii, Guvernul s„ se joace cu promisiunile, c‚nd trebuie s„ intervin„ cu jandarmii pentru a mai potoli nemul˛umirea pensionarilor?
Pe de alt„ parte, joaca de-a îcota unic„“ s-a sf‚r∫it. Comisia European„ cere ori majorarea T.V.A. ori a cotei unice, Europa tax‚ndu-ne de ipocrizie, pentru c„, pe de o parte, dorim s„ ne Ónfrupt„m din fondurile europene, iar, pe de alt„ parte, practic„m impozite mici, deci colect„m mai pu˛ine resurse financiare proprii.
Comisia European„ a considerat actualele cote de impozitare ca fiind parte a unui proces (de impozitare) de durat„, iar Rom‚nia are nevoie de resurse financiare pe termen scurt, iar dup„ integrare ne sunt necesare resurse financiare pentru contribu˛ia Rom‚niei la bugetul comunitar, precum ∫i cofinan˛area proiectelor derulate cu fonduri europene — 2% din P.I.B.
Pentru I.M.M.-uri greul Óncepe abia dup„ integrare. Cine sunt marii c‚∫tig„tori?
P„tura bogat„ a societ„˛ii, singura avantajat„ de cota unic„ de impozitare, care s-a reprofilat rapid, investind Ón imobile ∫i ac˛iuni — Guvern de juc„tori la Burs„, care, pe de o parte, ∫i-au ferit agoniseala din calea derapajelor economice viitoare ∫i, pe de alt„ parte, g„sindu-∫i debu∫euri pe seama viitoarei apartenen˛e la U.E.
Cine sunt marii perdan˛i? Doar 20% dintre rom‚ni declar„ c„ tr„iesc mai bine dec‚t Ón 2004. Sunt marii beneficiari ai cotei unice de impozitare a veniturilor ∫i profiturilor cu 16%. Dar mai mult de 50% tr„iesc mai r„u sau mult mai r„u. Salariile mici nu au beneficiat mai deloc de aplicarea cotei unice de impozitare.
Dac„ lu„m Ón calcul ∫i rata infla˛iei, puterea de cump„rare a cel pu˛in 60% dintre salaria˛i a sc„zut sau a r„mas aceea∫i. 1,34 milioane de pensionari nu au beneficiat de nici un leu la recalculare. Cele mai multe, Óns„, dintre pensiile majorate nu au putut ˛ine pasul cu cre∫terea pre˛urilor. Dac„ ad„ug„m ∫i decizia Executivului actual de a elimina gratuitatea unor medicamente ∫i Ónlocuirea listei de medicamente gratuite cu alt„ mincinoas„ list„ de îcompensare cu 100%“, observa˛i c„ au fost afecta˛i mai bine de 40.000 de b„tr‚ni.
Œn aceste condi˛ii, poporul rom‚n, abandonat Óntre durere ∫i indiferen˛„, iresponsabilitate ∫i neprofesionalism, ∫i-a pierdut definitiv Óncrederea Ón toate partidele politice. ™i, ce este cel mai grav, speran˛a c„ ar putea tr„i mai bine.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.