Leonida Lari Iorga

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de a sesiza Curtea Constitu˛ional„, a Legii pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare privind finan˛area Proiectului de diminuare a riscurilor Ón cazul producerii calamit„˛ilor naturale ∫i preg„tirea pentru situa˛ii de urgen˛„ ∫i a Acordului de asisten˛„ financiar„ nerambursabil„ dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, ac˛ion‚nd Ón calitate de Agen˛ie de implementare a Facilit„˛ii Globale de Mediu privind finan˛area Proiectului de diminuare a riscurilor Ón cazul producerii calamit„˛ilor naturale ∫i preg„tirea pentru situa˛ii de urgen˛„, semnate la Bucure∫ti la 26 mai 2004

340 cuvinte

Discurs

## îRom‚nia doar prin Dumnezeu mai poate fi“

Œn ultimul timp, se apropie de mine diver∫i ziari∫ti cu Óntrebarea: ce se Ónt‚mpl„ Ón Republica Moldova, zona Transnistria? Ce s„ le spui Ón trei cuvinte despre problemele istorice care ˛in din ad‚ncul vremurilor ∫i p‚n„ acum? Ce-ar trebui s„ le explic eu sau oricare altcineva despre ce este vorba, c‚nd e nevoie de un adev„rat compendiu istoric asupra acestor teritorii?

Aceste teritorii au apar˛inut dintotdeauna rom‚nilor. Iat„ c‚teva argumente. Transnistria a fost zestrea Mariei de Mangop, atunci c‚nd s-a c„s„torit cu ™tefan cel Mare. Dar, p‚n„ la asta, s„ nu uit„m c„ Dacia Roman„ se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/28.IX.2004 Óntindea de la Bug, iar Tirasul (ast„zi, Tiraspol) era un simplu port de importare ∫i exportare a m„rfurilor Óntr-un ˛inut locuit total de daco-romani, iar nu de slavi. R‚nd pe r‚nd ∫i r‚u cu r‚u, Imperiul rus ˛arist, apoi, cel sovietic, actualmente, iar„∫i Rus, ne-au cam m‚nat ∫i Óndep„rtat pe noi, rom‚nii, dintru Ónceput, de la Bug, pe unde avem chiar ora∫ul Nanu, ceea ce Ónsemneaz„ îna∫“, apoi de la Nistru, pe unde avem cet„˛ile noastre de rezisten˛„, p‚n„ s-a ajuns la Prut. Nici o ˛ar„ nu-∫i construie∫te cet„˛ile de ap„rare Ónl„untrul s„u, dar cu l„sarea Ón afar„.

Plus de asta, uita˛i-v„ cu aten˛ie la harta Rom‚niei, cu Basarabia ∫i Bucovina, ea seam„n„ cu o inim„. F„r„ ele, seam„n„ cu un pe∫te.

Pe placul Domnului sunt toate vie˛uitoarele, dar mai cu seam„ omul, care e dup„ chipul ∫i asem„narea sa. Domnului, n„sc„torul sufletelor noastre, primul nostru p„rinte Ónaintea p„rin˛ilor care ne-au n„scut Ón materie, nu-i sunt pe plac m‚ndria, viclenia, minciuna, tr„darea, uciderea, amor˛irea Ón patimi. Tocmai de aceea, ˛in‚nd cont de aceste cuvinte ale Domnului, consider c„ nu Rom‚nia, ci conduc„torii s„i de la 1989 Óncoace au Ónc„lcat orice prescrip˛ii ale Domnului, ∫i o spun f„r„ Ónconjur: Rom‚nia doar prin Dumnezeu mai poate fi!

Œn Óncheiere, o strof„, una biblic„, a scriitorului Efim Tarlapan: îDup„ ce a primit o lab„/Peste fa˛a Basarab„,/Rom‚nia mea, cre∫tin„,/A Óntors ∫i Bucovina!“

Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.

În contextul ședinței