Nicolae Velcea

„Justiția socială – o preocupare majoră”

Din anul 2009, ziua de 20 februarie a fost proclamată Ziua mondială a justiției sociale de Organizația Națiunilor Unite.

ONU anunța atunci că reducerea inegalităților în ceea ce privește dezvoltarea și demnitatea umană este o prioritate globală. Justiția socială se bazează pe drepturi egale pentru toți oamenii și pe dreptul tuturor persoanelor, fără discriminare, de a beneficia de un progres economic și social în întreaga lume. Promovarea justiției sociale nu înseamnă doar creșterea veniturilor și crearea locurilor de muncă, ci și respectarea drepturilor cetățenești, a demnității și a libertății de exprimare a lucrătorilor, precum și a autonomiei economice, sociale și politice.

La 10 iunie 2008, Organizația Internațională a Muncii a adoptat, în unanimitate, Declarația OIM privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă. Declarația din 2008 este expresia viziunii contemporane a misiunii OIM în epoca globalizării. Această declarație a constituit rezultatul consultărilor tripartite dintre reprezentanții guvernelor și organizațiile angajatorilor și lucrătorilor din 182 de state membre.

Declarația stabilește un nou fundament pentru eforturile de promovare și de realizare a justiției sociale, pentru o muncă decentă și stabilește cei patru piloni esențiali: ocuparea forței de muncă, protecția socială, dialogul social și drepturile și principiile fundamentale ale muncii.

Cu toate acestea, cred că nu există o societate bazată în totalitate pe echitate socială și egalitate de șanse. Din păcate, există grupuri vulnerabile – copii din familii foarte sărace, tineri peste 18 ani fără familie, persoane cu dizabilități, persoane de etnie romă, vârstnici sau persoane fără adăpost –, oameni care sunt prinși în cercul vicios al sărăciei, al marginalizării și al excluderii sociale.

Programul de guvernare asumat, măsurile luate până în prezent și politicile publice care vor fi implementate până în anul 2020 vor contribui la reducerea șomajului în rândul populației, la creșterea numărului locurilor de muncă, la reducerea numărului persoanelor cu risc de sărăcie sau excluziune socială cu 1,5 milioane, precum și la reducerea decalajului dintre mediul rural și cel urban.